Tulburările de sănătate mintală sunt frecvent asociate cu un risc mai mare de îmbolnăvire fizică, însă mecanismele care leagă suferinţa emoţională de bolile cardiovasculare rămân incomplet înţelese. Un studiu amplu realizat în Statele Unite aduce noi date care sugerează că stresul joacă un rol central în această asociere.
Persoanele cu depresie au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare, iar un nou studiu sugerează că stresul ar putea explica, cel puţin parţial, această legătură.
Cercetarea, realizată de Mass General Brigham, indică faptul că riscul cardiovascular crescut este asociat cu activitatea cerebrală legată de stres, cu dereglarea sistemului nervos şi cu inflamaţia cronică.
În plus, pacienţii care prezintă atât depresie, cât şi anxietate au un risc cardiovascular mai ridicat decât cei diagnosticaţi cu o singură afecţiune.
Rezultatele au fost publicate miercuri, în revista Circulation: Cardiovascular Imaging şi sugerează că reducerea stresului şi ţintele terapeutice asociate ar putea avea potenţial în prevenţia bolilor cardiovasculare.
Autorii subliniază că noile date oferă o imagine biologică mai clară asupra modului în care stresul emoţional influenţează sănătatea cardiovasculară şi evidenţiază importanţa integrării sănătăţii mintale în evaluarea riscului cardiac.
Cercetătorii au analizat datele a 85.551 de participanţi incluşi în Mass General Brigham Biobank. Dintre aceştia, 14.934 aveau atât depresie, cât şi anxietate, 15.819 prezentau una dintre cele două afecţiuni, iar 54.798 nu aveau nici depresie, nici anxietate.
Participanţii au fost urmăriţi pe o durată mediană de 3,4 ani, perioadă în care 3.078 au suferit evenimente cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă sau AVC (accident vascular cerebral).
În concordanţă cu datele anterioare, analiza a arătat că atât depresia, cât şi anxietatea sunt asociate cu un risc crescut de infarct sau AVC. Persoanele diagnosticate cu ambele afecţiuni au avut un risc cu aproximativ 32% mai mare comparativ cu cele care aveau doar una dintre ele, iar aceste asocieri s-au menţinut chiar şi după ajustarea pentru comportamentele de stil de viaţă, factorii socioeconomici şi factorii de risc tradiţionali, precum fumatul, diabetul sau hipertensiunea arterială.
Pentru a evalua dacă depresia şi anxietatea sunt legate de sănătatea cardiovasculară prin răspunsuri sistemice la stres, cercetătorii au analizat, într-un subgrup de participanţi, date din imagistica cerebrală avansată, alături de biomarkeri ai activităţii sistemului nervos şi ai inflamaţiei.
Persoanele cu depresie sau anxietate au prezentat o activitate crescută a amigdalei, regiune cerebrală asociată cu stresul, o variabilitate redusă a ritmului cardiac, considerată un semn al unei activităţi excesive a sistemului nervos, şi niveluri mai ridicate de proteină C reactivă (CRP), un marker al inflamaţiei.
Autorii descriu aceste modificări ca parte a unui proces biologic în lanţ, care leagă stresul emoţional de riscul cardiovascular. Potrivit explicaţiilor din studiu, hiperactivarea circuitelor cerebrale ale stresului poate declanşa cronic sistemul de „luptă sau fugă”, cu creşterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale şi a inflamaţiei cronice, modificări care, în timp, pot afecta vasele de sânge şi pot accelera apariţia bolilor de inimă.
Cercetătorii subliniază că studiul are un caracter observaţional, astfel că nu poate stabili o relaţie de cauzalitate între depresie, anxietate şi bolile cardiovasculare, ci doar indică o legătură între acestea.
În prezent, echipa investighează dacă intervenţii precum terapiile de reducere a stresului, medicamentele antiinflamatoare sau modificările stilului de viaţă pot normaliza markerii cerebrali şi imunologici observaţi şi pot contribui, în consecinţă, la reducerea riscului cardiovascular.
