Un tânăr cu o formă severă de boală cardiacă a primit o nouă şansă la viaţă în urma unei intervenţii complexe, realizate în România, printr-un efort medical şi logistic de amploare, care a implicat mai multe echipe şi instituţii din ţară.
Primul transplant cardiac din acest an a fost realizat la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, beneficiarul fiind un tânăr de 19 ani din judeţul Bistriţa-Năsăud, internat în clinică din luna octombrie a anului trecut cu insuficienţă cardiacă în stadiu avansat.
Intervenţia a fost confirmată de dr. Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, care a precizat că înainte de operaţie, pacientul se afla într-o stare critică, nereversibilă, motiv pentru care, la începutul lunii decembrie, i-a fost implantat un dispozitiv de asistare a circulaţiei, utilizat pentru menţinerea funcţiilor vitale până la identificarea unui organ compatibil.
Transplantul a devenit posibil în urma identificării unui donator aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca, un tânăr de 22 de ani, victimă a unui accident rutier. O echipă de medici din Târgu Mureş s-a deplasat la Bucureşti pentru prelevarea cordului, informează Agerpres.
Intervenţia chirurgicală a durat aproximativ cinci ore şi s-a încheiat cu succes, potrivit echipei medicale.
Pentru tânărul care a primit o nouă şansă la viaţă, „urmează o perioadă de îngrijiri specifice post-transplant, cu obiectivul recuperării funcţiilor vitale şi adaptării imunologice a organului transplantat", se arată într-un comunicat al unităţii medicale.
Potrivit dr. Suciu, nu a fost vorba despre un transplant obişnuit, ci despre o intervenţie care a necesitat o mobilizare excepţională a personalului medical şi a instituţiilor implicate, în condiţii dificile, inclusiv din punct de vedere meteorologic.
Transportul echipei medicale şi al organului s-a realizat cu un elicopter Black Hawk din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie al IGSU, pilotat de comandantul Traian Cârstoiu, zborul fiind efectuat în condiţii de vizibilitate redusă şi cu un grad ridicat de risc.
Medicul a subliniat că perioada de incertitudine legată de posibilitatea zborului a fost cu atât mai delicată cu cât pacientul se afla într-o stare instabilă, în sala de operaţie, iar orice întârziere putea avea consecinţe grave.
Dr. Horaţiu Suciu a transmis, totodată, un mesaj de compasiune familiei donatorului, care a acceptat donarea de organe într-un moment de pierdere profundă, gest care a făcut posibilă salvarea unei vieţi.
În context mai larg, medicul a atras atenţia asupra scăderii semnificative a numărului de donatori din România, fenomen care se reflectă direct în reducerea numărului de transplanturi şi în modificarea constantă a listelor de aşteptare, unde pacienţi noi sunt adăugaţi, iar alţii îşi pierd viaţa înainte de a primi un organ compatibil.
La nivelul clinicii din Târgu Mureş, timpul mediu de aşteptare pentru un transplant cardiac la pacienţii adulţi este estimat la un an–un an şi jumătate.
Pentru o parte dintre pacienţii aflaţi în stadii avansate de insuficienţă cardiacă, implantarea de dispozitive de asistare a circulaţiei a devenit o soluţie temporară, menită să le prelungească viaţa până la momentul transplantului.
