Cercetătorii au reuşit pentru prima dată să corecteze gene defecte direct în pielea umană, folosind o terapie aplicată local. Descoperirea deschide calea unor tratamente complet noi pentru boli genetice ale pielii, pentru care nu există în prezent soluţii curative.
O echipă de cercetători de la University of British Columbia (UBC), Canada, în colaborare cu Berlin Institute of Health at Charité, din Germania, a dezvoltat prima terapie genică capabilă să corecteze mutaţii la nivelul pielii umane prin aplicare directă.
Rezultatele au fost publicate, marţi, în revista Cell Stem Cell şi descriu o abordare care vizează cauza genetică a bolii, nu doar simptomele.
În studiu, cercetătorii au testat terapia pe modele obţinute din piele umană vie. Tratamentul a fost conceput pentru a corecta cea mai frecventă mutaţie genetică responsabilă de ihtioza congenitală autozomal recesivă (ARCI), o boală rară şi severă prezentă încă de la naştere.
Afecţiunea apare la aproximativ una din 100.000 de persoane şi se caracterizează prin piele extrem de uscată şi solzoasă, inflamaţie cronică şi risc crescut de infecţii.
În prezent, nu există un tratament eficient care să modifice evoluţia bolii, iar pacienţii sunt nevoiţi să îşi gestioneze simptomele pe tot parcursul vieţii.
Aplicarea terapiei a permis recuperarea a până la 30% din funcţia normală a pielii, un prag considerat relevant clinic pe baza rezultatelor raportate în studii anterioare.
Potrivit autorilor, chiar şi o corectare parţială a defectului genetic poate produce o îmbunătăţire semnificativă a funcţiei pielii.
Deşi ihtioza congenitală afectează un număr redus de pacienţi, cercetătorii subliniază că strategia folosită poate fi adaptată şi pentru alte boli genetice ale pielii.
Printre acestea se numără epidermoliza buloasă, o afecţiune gravă caracterizată prin fragilitatea extremă a pielii, precum şi boli mai frecvente, cum ar fi eczema sau psoriazisul.
Un element-cheie al cercetării îl reprezintă metoda de livrare a tehnologiei de editare genetică.
Pielea are rol de barieră de protecţie, ceea ce face dificilă pătrunderea terapiilor biologice de mari dimensiuni. Pentru a depăşi acest obstacol, echipa a folosit nanoparticule lipidice, structuri microscopice care pot transporta material genetic în interiorul celulelor. Această tehnologie este deja cunoscută pentru utilizarea sa în vaccinurile pe bază de ARN mesager (ARNm).
Înainte de aplicarea terapiei, cercetătorii au realizat microdeschideri nedureroase în straturile superficiale ale pielii, folosind un laser aprobat clinic. Prin aceste deschideri, nanoparticulele lipidice au ajuns la celulele stem ale pielii. Odată ajuns în celule, editorul genetic a corectat mutaţia din ADN, permiţând pielii să înceapă să funcţioneze mai aproape de normal.
Potrivit autorilor, tratamentul are un efect local strict la nivelul pielii, fără dovezi de modificări genetice nedorite în alte zone din organism.
Acest aspect este considerat esenţial pentru siguranţa unei eventuale utilizări clinice.
Studiul a fost realizat în colaborare cu compania de biotehnologie NanoVation Therapeutics din Vancouver, specializată în dezvoltarea de medicamente genetice bazate pe nanoparticule lipidice.
Terapia nu este încă aprobată pentru utilizare clinică, dar cercetătorii lucrează în prezent cu autorităţile de reglementare pentru a stabili etapele necesare testării clinice la oameni.
Obiectivul avut în vedere este iniţierea primelor studii clinice pe pacienţi, cu scopul de a dezvolta un tratament sigur şi eficient pentru persoane care, în prezent, nu au opţiuni terapeutice reale.
