Medicamente pentru slăbit ar putea reduce riscul de cancer asociat obezităţii mai mult decât chirurgia bariatrică

Medicamente pentru slăbit ar putea reduce riscul de cancer asociat obezităţii mai mult decât chirurgia bariatrică

Un nou studiu sugerează că administrarea de medicamente de tip GLP-1 ar putea oferi o mai mare protecţie împotriva cancerelor asociate obezităţii decât chirurgia bariatrică. Noile cercetări, prezentate în cadrul Congresului European de Obezitate (ECO2025), care se desfăşoară la Malaga, Spania, între 11–14 mai, sugerează că medicamentele pentru slăbit de primă generaţie, precum liraglutida şi exenatida, par să ofere beneficii împotriva cancerului care nu se explică doar prin pierderea în greutate. Într-un context în care incidenţa obezităţii şi a cancerelor asociate este în creştere, rezultatele recente ar putea redefini strategiile terapeutice folosite de profesioniştii din domeniul sănătate.

Obezitatea contribuie la apariţia a cel puţin 13 tipuri de cancer, iar experţii în sănătate sunt îngrijoraţi de impactul tot mai mare, pe măsură ce ratele obezităţii continuă să crească la nivel mondial.

Desi chirurgia bariatrică determină, în medie, o scădere mai mare în greutate, cercetătorii au descoperit că medicamentele pentru slăbit ar putea fi chiar mai eficiente în reducerea riscului de cancere asociate obezităţii.

Un studiu, publicat duminică, în revista The Lancet - eClinicalMedicine, sugerează că medicamentele care conţin substanţe active precum liraglutidă (Saxenda), indicat pentru scăderea în greutate, sau dulaglutidă (Trulicity), utilizat pentru scăderea concentraţiei de zahăr din sânge (glicemia) la adulţi cu diabet zaharat tip 2, ar putea ajuta la reducerea acestor riscuri.

Cercetătorii au comparat aproape 6.400 de persoane cu obezitate şi diabet care fie au suferit o intervenţie chirurgicală bariatrică, fie au luat agonişti ai receptorului GLP-1, medicamente care acţionează prin imitarea unui hormon care induce senzaţia de saţietate prelungită.

În anii care au urmat tratamentului, au fost înregistrate 5,76 cazuri de cancer asociat obezităţii la 1.000 de persoane-an în rândul celor care au suferit operaţie bariatrică, comparativ cu o rată de 5,64 în rândul celor care au luat GLP-1.

„S-a constatat că medicamentele GLP-1 au un efect de reducere a riscului de cancer asociat obezităţii cu 41% mai mare decât chirurgia bariatrică”, a declarat Yael Wolff Sagy, autor al studiului şi cercetător la Clalit Health Services din Israel.

Tratamentul ajută pacientul să slăbească, iar slăbitul, la rândul său, contribuie la reducerea riscului de a dezvolta cancer, spun specialiştii.

Însă atunci când au fost luaţi în calcul şi alţi factori, în special capacitatea pacienţilor de a-şi controla glicemia (nivelul de zahăr din sânge), un aspect important în cazul persoanelor cu diabet sau prediabet, eficacitatea suplimentară a acestor medicamente faţă de chirurgie a scăzut de la 41% la 13%.

Beneficiile medicamentelor ar putea proveni şi din reducerea inflamaţiei, au explicat cercetătorii, adăugând că medicamente mai noi precum Ozempic (cu substanţa activă semaglutidă) şi Mounjaro sau Zepbound (tirzepatidă) ar putea avea efecte şi mai puternice.

„Încă nu înţelegem pe deplin cum funcţionează medicamentele GLP-1, dar acest studiu se adaugă dovezilor tot mai numeroase care arată că pierderea în greutate nu este singurul lor efect benefic. Ele par să aducă şi alte avantaje importante, cum ar fi îmbunătăţirea funcţiilor metabolice şi reducerea risculului de apariţie a unor tipuri de cancer”, a mai spus Sagy.

Pentru a obţine mai multe informaţii, cercetătorii au analizat datele din dosarele electronice de sănătate ale pacienţilor (cu vârsta de 24 de ani sau mai mult), care aveau obezitate (Indice de Masă Corporală/IMC de 35 kg/m² sau mai mare) şi diabet zaharat de tip 2 (fără istoric anterior de cancer) şi care au fost trataţi fie cu medicamente GLP-1 de primă generaţie (care au luat cel puţin şase doze lunare de liraglutidă, exenatidă sau dulaglutidă în decurs de 12 luni consecutive), fie cu chirurgie bariatrică, între 2010 şi 2018, în cadrul Clalit Health Services - care asigură peste jumătate din populaţia Israelului (aproximativ 4,8 milioane de pacienţi).

În total, 6.356 de participanţi (61% femei; vârsta medie de 52 de ani; IMC mediu de 41,5 kg/m²) au fost potriviţi 1:1 în funcţie de sex, vârstă, IMC la începutul studiului, momentul iniţierii tratamentului şi statutul de fumător. Aceştia au fost monitorizaţi până în decembrie 2023 pentru a se identifica eventuale diagnostice de cancer asociat obezităţii.

Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 7,5 ani, 298 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu cancer asociat obezităţii. Cel mai frecvent tip de cancer a fost cancerul de sân postmenopauză (77 cazuri; 26%), urmat de cancerul colorectal (49 cazuri; 16%) şi cancerul uterin (45 cazuri; 15%).

Analiza a arătat că au apărut cazuri de cancer asociat obezităţii la 150 dintre cei 3.178 de pacienţi care au suferit intervenţii chirurgicale (5,76 cazuri la 1.000 persoane-an) şi la 148 dintre cei 3.178 de pacienţi care au urmat tratament cu GLP-1 (5,64 cazuri la 1.000 persoane-an), în ciuda avantajului relativ al chirurgiei bariatrice în reducerea greutăţii, un factor cunoscut pentru scăderea riscului de cancer.

„Studiul nostru este unic prin faptul că perioada lungă de urmărire ne-a permis să comparăm efectele agoniştilor receptorului GLP1 şi ale chirurgiei asupra unor tipuri de cancer care pot avea o perioadă lungă de timp până la apariţie. Medicamentele GLP-1 de nouă generaţie, cu o eficienţă mai mare în reducerea greutăţii, ar putea aduce un avantaj şi mai mare în scăderea riscului de cancere asociate obezităţii, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a ne asigura că aceste medicamente nu cresc riscul altor tipuri de cancer care nu sunt legate de obezitate”, a comentat prof. Dror Dicker, coautor principal al studiului, de la Rabin Medical Center Petah Tikva al Spitalului Hasharon, Israel.

În ciuda acestor constatări importante, autorii subliniază că studiul a fost unul observaţional, iar pentru confirmarea efectelor şi înţelegerea mecanismelor implicate sunt necesare studii randomizate - considerate standardul de aur în cercetarea medicală - şi cercetări prospective de amploare.

Studiul este cel mai recent dintr-o serie de cercetări care sugerează că medicamentele concepute pentru tratarea obezităţii şi a diabetului zaharat de tip 2 ar putea fi utilizate într-o gamă mult mai largă de afecţiuni, nu doar pentru slăbit. Alte cercetări indică faptul că aceste medicamente ar putea ajuta pacienţii cu dependenţe, demenţă, probleme hepatice şi cardiovasculare.

viewscnt