Un nou studiu de amploare atrage atenţia comunităţii medicale asupra riscurilor severe asociate cu obezitatea instalată înaintea vârstei de 30 de ani. Descoperirile, prezentate la Congresul European de Obezitate (ECO2025), care se desfăşoară în Málaga, Spania, între 11–14 mai, sugerează o creştere alarmantă a riscului de mortalitate prematură, în special din cauza bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat de tip 2 şi cancerului.
Creşterea în greutate până la obezitate înainte de vârsta de 30 de ani sporeşte riscul de deces prematur cu peste 75%, potrivit studiului.
Deşi oamenii tind să ia în greutate pe măsură ce înaintează în vârstă, studiul, realizat în Suedia, arată că acumularea kilogramelor în tinereţe creşte mult mai puternic riscul de deces prematur decât atunci când acumularea greutăţii are loc mai târziu în viaţă.
Cercetătorii, coordonaţi de o echipă de la Universitatea Lund, au urmărit 620.000 de adulţi cu vârste între 17 şi 60 de ani şi au descoperit că femeile care au ajuns la obezitate înainte de 30 de ani aveau un risc cu 84% mai mare de a muri prematur, iar bărbaţii un risc cu 79% mai mare, comparativ cu cei care au menţinut o greutate normală în tinereţe.
Studiul, prezentat la ECO2025, a urmărit participanţii bărbaţi timp de 23 de ani, în medie, şi femei timp de 12 ani.
Participanţii au câştigat, în medie, aproximativ o jumătate de kilogram pe an până la vârsta de 60 de ani, însă la cei sub 30 de ani, fiecare jumătate de kilogram suplimentar a crescut riscul de mortalitate cu 24% la bărbaţi şi cu 22% la femei.
Cercetătorii au concluzionat că acumularea kilogramelor înainte de vârsta de 30 de ani creşte semnificativ probabilitatea de deces prematur din cauza mai multor afecţiuni, în special boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2.
La femei, greutatea în exces a crescut riscul de deces prematur din cauza cancerului, indiferent de vârstă.
„Creşterea în greutate la începutul vieţii adulte sau dezvoltarea obezităţii la o vârstă fragedă este asociată cu un risc crescut de a muri din cauza multor boli cronice mai târziu în viaţă”, a declarat Huyen Le, cercetătorul principal.
Studiul evidenţiază că prevenirea creşterii în greutate în perioada adolescenţei şi în jurul vârstei de 20 de ani este esenţială pentru reducerea riscurilor de sănătate pe termen lung.
Chiar dacă şi acumularea kilogramelor după vârsta de 30 de ani a crescut riscul de deces prematur, efectul nu a fost la fel de pronunţat.
Astfel, riscul a crescut cu 52% pentru cei cu vârste între 30 şi 45 de ani şi cu puţin peste 25% pentru cei între 45 şi 60 de ani.
Prof. Tanja Stocks, cercetător principal, a subliniat că bolile identificate sunt, cel mai probabil, rezultatul unei influenţe negative constante şi de lungă durată a greutăţii excesive asupra organismului şi a evidenţiat necesitatea unor măsuri mai ferme pentru prevenirea creşterii în greutate în rândul persoanelor tinere, inclusiv prin îmbunătăţirea accesului la alimente sănătoase şi promovarea exerciţiului fizic.
„Susţinerea obiceiurilor sănătoase în această etapă critică a vieţii poate avea beneficii pe termen lung. Chiar şi acumularea moderată de greutate în jurul vârstei de 20 de ani poate creşte semnificativ riscul de deces prematur dacă se menţine în timp. Cu cât oamenii adoptă mai devreme un stil de viaţă sănătos, cu atât cresc şansele pentru o viaţă lungă”, a subliniat prof. Stocks.
Comentând rezultatele studiului, Sonia Pombo, şefa departamentului de cercetare la Action on Salt, a declarat că acesta oferă dovezi solide privind efectele negative pe termen lung ale acumulării kilogramelor, mai ales în tinereţe, asupra stării de sănătate şi a duratei de viaţă.
Mulţi tineri sunt pe cale să devină obezi până la 30 de ani, influenţaţi de un mediu alimentar dominat de oferte fast-food, porţii uriaşe şi produse ultraprocesate.
Situaţia actuală reflectă acumularea unor disfuncţii sistemice în sectorul alimentar comercial, agravate de lipsa unei intervenţii strategice şi constante din partea autorităţilor competente, spun experţii.
„Este evident că nu reuşim să protejăm tinerii de mediile care promovează diete nesănătoase. Este nevoie urgentă de îmbunătăţirea calităţii alimentelor şi băuturilor, restricţionarea marketingului către copii şi tineri şi facilitarea alegerilor sănătoase ca opţiuni accesibile şi atractive”, a declarat Sonia Pombo.
