Pe măsură ce înaintăm în vârstă, intestinul îşi pierde capacitatea de a se reface rapid, iar acest lucru poate afecta digestia şi sănătatea generală. Un nou studiu arată că o imunoterapie deja cunoscută din oncologie poate ajuta intestinul îmbătrânit să se repare mai eficient şi să îşi menţină funcţia pentru o perioadă îndelungată.
Mucoasa intestinală este alcătuită dintr-un singur strat de celule, esenţial pentru absorbţia nutrienţilor şi pentru protecţia împotriva inflamaţiei.
În mod normal, acest strat se reînnoieşte complet la fiecare trei până la cinci zile. Odată cu îmbătrânirea sau după expunerea la radioterapie, radiaţii utilizate în tratamentul cancerului, procesul de regenerare încetineşte sau se opreşte, iar riscul de inflamaţie şi de tulburări precum sindromul de intestin permeabil - boala omului modern - creşte.
Cercetători de la Cold Spring Harbor Laboratory au testat o strategie menită să reactiveze regenerarea intestinală, folosind terapia cu celule CAR T. Aceasta presupune utilizarea unor limfocite T modificate genetic pentru a recunoaşte şi elimina anumite celule.
În acest caz, ţinta a fost uPAR, un marker de suprafaţă asociat celulelor senescente, adică celule îmbătrânite care nu se mai divid, dar nici nu sunt eliminate din organism şi care pot perturba funcţionarea normală a ţesuturilor.
Studiul se bazează pe cercetări anterioare care au arătat că eliminarea celulelor senescente cu ajutorul unor CAR T direcţionate împotriva uPAR a dus la îmbunătăţiri metabolice semnificative la şoareci.
În noul experiment, echipa a analizat dacă aceeaşi abordare poate ajuta intestinul să îşi recapete capacitatea de vindecare.
Cercetătorii au administrat direct în intestin CAR T anti-uPAR atât la şoareci tineri, cât şi la şoareci vârstnici. În ambele grupuri, rezultatele au fost similare.
Animalele tratate au prezentat o absorbţie mai bună a nutrienţilor, un nivel mai scăzut de inflamaţie şi o regenerare mult mai rapidă a mucoasei intestinale după iritare sau o leziune.
Celulele epiteliale din probe de intestin uman îmbătrânit, ilustrate aici, au fost pozitive pentru uPAR, un marker de suprafaţă al senescenţei. De asemenea, acestea au prezentat niveluri scăzute sau absenţa supresorului tumoral p21.
Pentru a simula afectarea intestinală apărută la pacienţii oncologici trataţi cu radioterapie abdominală sau pelvină, cercetătorii au expus şoarecii la radiaţii care au deteriorat epiteliul intestinal.
Comparativ cu animalele netratate, cele care au primit terapia CAR T s-au recuperat semnificativ mai bine.
Un aspect important este că o singură administrare a terapiei a fost asociată cu menţinerea unei stări intestinale îmbunătăţite timp de cel puţin un an.
Semne de regenerare au fost observate şi în celule intestinale şi colorectale umane cultivate în laborator, unde CAR T anti-uPAR au fost asociate cu o creştere a markerilor de regenerare.
Mecanismele biologice exacte prin care apare acest efect sunt încă în curs de investigare.
Autorii subliniază că aceste rezultate reprezintă un pas timpuriu în înţelegerea modului în care intestinul îmbătrânit ar putea fi ajutat să se refacă mai eficient.
Terapia CAR T testată este una experimentală în acest context şi nu este aprobată pentru utilizare clinică în afecţiuni intestinale.
Studiul a fost publicat recent în revista Nature Aging.
