Sănătatea intestinului ar putea juca un rol în prevenirea cancerului de sânge, potrivit unor noi cercetări. Odată cu înaintarea în vârstă sau în prezenţa unor boli intestinale, bariera intestinală se deteriorează, permiţând pătrunderea în sânge a unor produse bacteriene care pot stimula dezvoltarea celulelor pre-leucemice, spun cercetătorii, care evidenţiază o legătură neaşteptată între sănătatea intestinului şi riscul de apariţie a cancerului de sânge. Aceste descoperiri recente deschid calea către strategii inovatoare de prevenţie în oncologie şi geriatrie.
Legătura a fost identificată de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, coordonată de cercetători de la Cincinnati Children’s.
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc sau atunci când sănătatea intestinală este afectată de boală, integritatea peretelui intestinal se deteriorează, permiţând produselor bacteriene să pătrundă în sânge.
O moleculă specifică, produsă de anumite bacterii intestinale, acţionează ca un semnal ce stimulează creşterea celulelor sanguine pre-leucemice inactive. Multiplicarea acestor celule marchează o etapă-cheie în evoluţia către leucemie, spun experţii.
Echipa a descoperit că produsele secundare ale bacteriilor intestinale care pătrund în fluxul sanguin odată cu înaintarea în vârstă pot stimula creşterea celulelor pre-leucemice, majorând semnificativ riscul de cancer de sânge.
Studiul detaliază pentru prima dată modul în care se desfăşoară acest proces biologic. De asemenea, sugerează că acelaşi mecanism ar putea influenţa riscul de a dezvolta alte boli, în special la persoanele în vârstă cu o afecţiune sanguină puţin cunoscută numită hematopoieza clonală cu potenţial nedeterminat (CHIP).
„Acest studiu avansează semnificativ cunoştinţele despre modul cum se dezvoltă şi progresează cancerele de sânge, în special la persoanele în vârstă. Vestea bună este că am putea avea şi o modalitate de intervenţie precoce, înainte ca aceste celule pre-leucemice să evolueze într-o boală mai agresivă”, a declarat Daniel Starczynowski, director al Advanced Leukemia Therapies and Research Center de la Cincinnati Children’s şi autor corespondent al studiului, citat într-un comunicat.
Rezultatele au fost publicate pe 23 aprilie 2025, în revista Nature. Aceaste noi descoperiri deschid noi perspective asupra proceselor de îmbătrânire, inflamaţie şi debutul leucemiei.
Leucemia, îmbătrânirea şi sănătatea intestinului
Peste 470.000 de americani trăiesc cu leucemie, iar anual sunt diagnosticate peste 62.000 de cazuri noi. Potrivit estimărilor, aproximativ 24.000 de pacienţi au murit, în 2024, din cauza acestei boli, conform National Cancer Institute’s Surveillance, Epidemiology, and End Results (SEER).
„Cercetarea noastră arată că schimbările asociate vârstei la nivelul intestinului reprezintă un factor de risc, dincolo de tiparele clasice pentru dezvoltarea cancerelor de sânge. Aşadar, sănătatea intestinului ar putea fi mai importantă ca niciodată”, spune autorul principal al studiului, Puneet Agarwal, cercetător principal la Division of Experimental Hematology and Cancer Biology.
Detectarea semnelor timpurii ale riscului de leucemie: Imaginea din stânga arată structuri de semnalizare extrem de mici numite TIFAsomes (roşii) formate în celulele sanguine cultivate în plasma unui individ sănătos de 73 de ani, dar care nu se evidenţiază şi în plasma unei persoane tinere sănătoase, de 31 de ani. Studiul publicat în revista Nature, condus de experţi în cancer de la Cincinnati Children’s, raportează că aceste semnale TIFAsomes legate de îmbătrânire pot fi activate de un produs bacterian care scapă din intestin în sânge şi stimulează extinderea celulelor pre-leucemice. Echipa de cercetători lucrează acum la dezvoltarea unui compus care să întrerupă acest proces înainte de apariţia leucemiei.
Deşi tratamentele pentru leucemie au îmbunătăţit şansele de supravieţuire, boala rămâne o ameninţare gravă, mai ales pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani.
De-a lungul timpului, cercetătorii au încercat să înţeleagă de ce vârsta este un factor de risc major, iar acum afirmă că au descoperit o explicaţie plauzibilă.
Risc asociat unui zahăr bacterian
Pe măsură ce îmbătrânim, peretele intestinal devine mai permeabil, permiţând o mai mare interacţiune între conţinutul intestinului şi sistemul circulator. În intestinal persoanelor în vârstă se înmulţesc o varietate de bacterii gram-negative obişnuite, producând cantităţi crescute de ADP-heptoză, un zahăr bacterian. Acest produs secundar bacterian poate cauza probleme atunci când ajunge în sânge.
„ADP-heptoza este prezentă în mod unic în circulaţia persoanelor vârstnice şi favorizează creşterea celulelor pre-leucemice”, spune Starczynowski. „Acest zahăr se găseşte şi la tinerii cu sănătate intestinală afectată”, precizează acesta.
Studiul a implicat numeroase experimente complexe pentru a descifra mecanismele prin care ADP-heptoza stimulează celulele pre-leucemice. Echipa a observat formarea de structuri de semnalizare numite TIFAsomes în interiorul celulelor, indicând activarea acestor celule de către ADP-heptoză.
Cercetătorii au dezvoltat un test de sânge nou, numit Testul TIFAsome, pentru a detecta activitatea ADP-heptozei în circulaţia sanguină. Odată măsurat acest proces, implicaţiile potenţiale au devenit clare.
Ce este CHIP?
Hematopoieza clonală cu potenţial nedeterminat (CHIP) descrie o afecţiune în care celulele sanguine acumulează treptat mutaţii care favorizează dezvoltarea unor boli.
Celulele care suferă mutaţii creează clone. Unele mutaţii sunt bine cunoscute pentru legătura lor cu cancerele de sânge, altele sunt asociate cu boli de inimă, AVC (accident vascular cerebral) şi afecţiuni inflamatorii.
Se estimează că 10–20% dintre adulţii de peste 70 de ani au CHIP, deşi puţini ştiu asta, deoarece nu există simptome şi nici teste de screening de rutină.
În noul studiu, cercetătorii au replicat o afecţiune similară cu CHIP la şoareci, unde au observat că expunerea la ADP-heptoză a dus la o creştere semnificativă a celulelor pre-leucemice.
„Este o furtună perfectă de factori de risc: schimbările asociate vârstei în microbiota intestinală şi permeabilitatea intestinală, expunerea la ADP-heptoză şi prezenţa celulelor pre-leucemice. Împreună, ele creează un mediu care susţine înmulţirea celulelor pre-leucemice”, a explicat Starczynowski.
O posibilă modalitate de a bloca procesul
Cercetătorii de la Cincinnati Children’s au descoperit că expansiunea celulelor pre-leucemice, stimulată de ADP-heptoză, depinde de un receptor numit ALPK1, identificat în celulele cu mutaţii.
În teorie, blocarea funcţiei acestui receptor ar putea preveni transformarea CHIP în leucemie sau alte boli cornice, însă în prezent nu există un medicament care să inhibe ALPK1.
Echipa de cercetători a explorat mai multe strategii pentru întreruperea căii ALPK1 şi a identificat o posibilă soluţie: inhibarea enzimei produse de gena UBE2N. Tratarea celulelor pre-leucemice cu un inhibitor UBE2N a redus semnificativ expansiunea acestora, chiar şi în prezenţa ADP-heptozei.
Autorii studiului spun că este nevoie de continuarea cercetărilor pentru a transforma aceste descoperiri de laborator într-o metodă viabilă pentru prevenirea leucemiei la oameni, dar cu implicaţii şi în alte afecţiuni, întrucât un număr tot mai mare de studii sugerează că CHIP poate contribui şi la alte boli asociate vârstei, precum bolile cardiovasculare, artrita reumatoidă, guta şi osteoporoza.
„CHIP devine o problemă majoră de sănătate publică. Peste 10 milioane de adulţi în vârstă ar putea avea CHIP fără să ştie. Studiul nostru sugerează că menţinerea sănătăţii intestinale ar putea fi o strategie puternică de prevenţie a bolilor de sânge şi a altor afecţiuni asociate îmbătrânirii”, a concluzionat Starczynowski.
Recentele descoperiri evidenţiază importanţa microbiomului intestinal în protejarea sănătăţii, adăugându-se dovezilor din numeroase studii care indică faptul că microbiota intestinală poate fi modificată prin ajustarea dietei şi administrarea de prebiotice şi probiotice, pentru îmbunătăţirea sănătăţii intestinale.
