Recunoaşterea timpurie a semnelor cancerului de sân îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire. Octombrie este Luna Internaţională de Conştientizare a Cancerului de Sân, o perioadă dedicată educării publicului şi promovării depistării precoce a celei mai frecvente forme de cancer la femei. În fiecare an, milioane de femei din întreaga lume sunt diagnosticate cu cancer de sân, iar supravieţuirea depinde în mare măsură de momentul în care este descoperit.
Una din 20 de femei va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieţii, ceea ce îl face cel mai frecvent tip de cancer feminin.
În 2022, aproximativ 2,3 milioane de femei din lume au primit acest diagnostic, iar aproape 670.000 au murit din cauza bolii.
În Europa, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a raportat peste 550.000 de cazuri noi în acelaşi an.
Un studiu, realizat anul acesta de Institutul Karolinska din Suedia, a arătat că femeile care ratează prima programare la screeningul pentru cancerul de sân prezintă un risc cu 40% mai mare de deces din cauza bolii. Analiza a inclus aproape 434.000 de femei invitate la screening între 1991 şi 2020, dintre care aproape o treime nu s-au prezentat. Aceste femei au fost diagnosticate mai des în stadii avansate şi au avut o probabilitate mai mică de a participa la controale ulterioare.
Depistarea precoce rămâne esenţială pentru un tratament eficient. Potrivit dr. Denise Johnson, specialist în obstetrică-ginecologie şi profesor la Universitatea Texas din Austin, „depistarea timpurie este cheia tratamentului în cancerul de sân”. Medicul subliniază că progresele tehnologice din ultimii ani au îmbunătăţit semnificativ rata de supravieţuire, care poate depăşi 90% în primii cinci ani de la diagnostic atunci când boala este descoperită la timp.
Mamografia, o examinare radiologică de 15-20 de minute, rămâne cea mai sigură metodă de depistare precoce.
Ghidurile Uniunii Europene recomandă ca femeile cu risc mediu să efectueze anual această investigaţie începând din jurul vârstei de 45 de ani. Procedura poate detecta formaţiuni sau modificări ale ţesutului mamar invizibile la autoexaminare.
Pentru femeile cu antecedente familiale de cancer de sân sau cu mutaţii genetice cunoscute, screeningul ar trebui început mai devreme. Se estimează că între 5 şi 10% dintre cazurile de cancer de sân au cauze genetice ereditare. Alte factori de risc includ vârsta înaintată, istoricul familial şi expunerea hormonală prelungită - perioade lungi în care organismul produce sau este influenţat de hormoni feminini, precum estrogenul şi progesteronul; această situaţie apare, de pildă, dacă menstruaţia începe devreme, menopauza survine târziu sau nu există sarcini; cu cât ţesutul mamar este expus mai mult timp la aceşti hormoni, cu atât creşte riscul de apariţie a cancerului de sân.
Pe lângă controalele medicale, specialiştii recomandă ca fiecare femeie să cunoască aspectul şi textura normală a sânilor săi. Orice modificare, o umflătură nouă, îngroşare, roşeaţă, descuamare în zona mamelonului sau schimbare a formei sânului, trebuie semnalată medicului.
Deşi rare, cazurile de cancer de sân pot apărea şi la bărbaţi, reprezentând aproximativ 1% din total. Bărbaţii trebuie, de asemenea, să fie atenţi la apariţia unor noduli sau modificări ale ţesutului mamar.
Un rezultat anormal la mamografie nu înseamnă automat un diagnostic de cancer. Confirmarea necesită teste suplimentare, cum ar fi biopsia. În funcţie de tipul şi stadiul bolii, tratamentul poate include intervenţii chirurgicale, chimioterapie sau terapii hormonale.
OMS avertizează că, până în 2050, decesele cauzate de cancerul de sân ar putea creşte cu 68% la nivel global, iar numărul cazurilor noi cu 38%, ajungând la 3,2 milioane de diagnosticuri şi 1,1 milioane de decese anual.
„La fiecare minut, patru femei sunt diagnosticate cu cancer de sân, iar una moare din cauza acestei boli, ceea ce reprezintă o tendinţă îngrijorătoare”, a declarat dr. Joanne Kim, cercetător la Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Cancer (IARC).
Potrivit specialiştilor, ţările cu venituri mici şi medii vor fi cel mai grav afectate, din cauza accesului limitat la servicii de screening şi tratament. Educaţia medicală şi controalele regulate rămân, aşadar, cele mai puternice arme în lupta împotriva cancerului de sân.
