Efectuarea unei simple analize de sânge înaintea unei intervenţii chirurgicale a condus, în mod neaşteptat, la una dintre cele mai remarcabile descoperiri medicale din ultimele decenii. Cazul unei paciente, studiat timp de 15 ani de o echipă de cercetători francezi, a dus la identificarea unei grupe de sânge complet necunoscute până acum. Descoperirea ar putea schimba modul de diagnostic şi tratament pentru persoanele cu tipuri rare de sânge şi ar putea conduce la o reevaluare a clasificării actuale a grupelor sanguine.
O franţuzoaică originară din insula Guadelupa (care are statut de departament al Franţei), din Caraibe, a fost identificată drept singura purtătoare cunoscută a unui nou tip de sânge, denumit „Gwada negativ”, a anunţat vineri Établissement Français du Sang (EFS), agenţia franceză responsabilă cu colectarea, testarea, prepararea, stocarea şi distribuirea sângelui şi a produselor derivate din sânge în Franţa.
„EFS tocmai a descoperit al 48-lea sistem de grup sanguin din lume”, a transmis agenţia, într-un comunicat.
Anunţul a fost făcut la 15 ani după ce cercetătorii au primit o probă de sânge de la o pacientă care efectua analize de rutină înainte de o intervenţie chirurgicală, a precizat EFS. Această descoperire a fost recunoscută oficial la începutul lunii iunie, la Milano, de către Societatea Internaţională de Transfuzii de Sânge (International Society of Blood Transfusion/ISBT).
Până acum, asociaţia ştiinţifică recunoştea 47 de sisteme de grupe sanguine.
Thierry Peyrard, biolog medical în cadrul EFS implicat în această descoperire, a declarat pentru AFP că un anticorp „foarte neobişnuit” a fost detectat pentru prima dată la pacientă în anul 2011.
Totuşi, resursele disponibile de atunci nu au permis continuarea cercetării. Oamenii de ştiinţă au reuşit în cele din urmă să rezolve misterul în 2019, datorită „secvenţierii ADN de ultimă generaţie”, care a evidenţiat o mutaţie genetică specifică, a explicat Peyrard.
Pacienta, care avea 54 de ani la acel moment şi locuia în Paris, efectua analize preoperatorii când a fost detectat anticorpul necunoscut.
„Este, fără îndoială, unicul caz cunoscut până în prezent. Această persoană este singura din lume al cărei sânge nu este compatibil cu al nimănui altcuiva şi doar propriul său sânge poate fi folosit în cazul unei transfuzii”, a explicat specialistul.
Femeia a moştenit grupa de sânge de la părinţii săi, ambii purtători ai genei mutate.
Numele „Gwada negativ” face referire la originile pacientei „şi sună bine în toate limbile”, a comentat Peyrard.
Sistemul de grup sanguin ABO a fost descoperit pentru prima dată la începutul anilor 1900.
Datorită secvenţierii ADN, descoperirea de noi grupe de sânge s-a accelerat în ultimii ani. Peyrard şi colegii săi speră acum să găsească şi alte persoane cu aceeaşi grupă de sânge.
„Descoperirea de noi grupe sanguine înseamnă oferirea unui nivel mai bun de îngrijire pentru pacienţii cu grupe rare de sânge”, a mai transmis EFS.
Grupa de sânge descrie prezenţa şi absenţa combinaţiilor de proteine şi zaharuri care acoperă suprafeţele celulelor roşii din sânge: antigenele. Deşi pot servi diferitelor scopuri, corpul nostru foloseşte în general aceste antigene de suprafaţă celulară ca markeri de identificare cu care să se apere de potenţialii invadatori dăunători.
Grupa de sânge poate determina celulele imune să atace celulele nepotrivite, aşa cum se întâmplă în cazurile în care grupele de sânge sunt incompatibile.
Cele patru grupe de sânge majore cunoscute sunt: A, B, 0 şi AB, şi factor rhesus (Rh) pozitiv sau negativ, ca urmare a importanţei lor cruciale în transfuziile de sânge, dar există, de fapt, mai multe modalităţi de grupare a celulelor roşii din sânge pe baza antigenelor de suprafaţă celulară (substanţă care induce un răspuns imun specific din partea organismului) şi variantele acestora.
