După 25 de ani fără progrese notabile în prevenirea sindromului morţii subite a sugarului (SMSS), cercetătorii de la Rutgers Health propun o soluţie inovatoare: cofeina, un stimulent bine cunoscut şi deja integrat în neonatologie, ar putea conferi protecţie sugarilor împotriva episoadelor critice de hipoxie - scăderile periculoase ale nivelului de oxigen din organism. Această teorie propune o schimbare de perspectivă, orientând cercetarea de la factori pur comportamentali spre mecanisme biologice concrete.
În ultimii 25 de ani rata SMSS a rămas constantă la aproximativ 3.500 de decese pe an, adică aproximativ un deces la 1.000 de naşteri.
Deşi campaniile de educaţie publică din anii ’90 şi alte recomandări ce privesc ştiinţa somnului sigur, promovate de Academia Americană de Pediatrie (American Academy of Pediatrics), au redus iniţial cazurile, SMSS rămâne principala cauză de deces pentru sugarii cu vârsta cuprinsă între o lună şi un an.
„Lipsa de progres în reducerea incidenţei ne-a motivat să identificăm şi să analizăm noi modalităţi de intervenţie”, a declarat, joi, Thomas Hegyi, neonatolog la Rutgers Robert Wood Johnson Medical School şi conducătorul cercetării, citat într-un comunicat.
Această abordare i-a condus cercetători la o constatare uimitoare.
Aproape toţi factorii de risc cunoscuţi pentru sindromul morţii subite a sugarului şi alte decese asociate somnului, cum ar fi dormitul pe burtă, expunerea prenatală la fumul de ţigară, dormitul în acelaşi pat cu sugarul şi naşterea prematură, au un element comun şi anume sunt asociaţi cu hipoxia intermitentă, definită ca perioade scurte în care nivelul de oxigen (saturaţia nivelului de oxigen din organism) scade sub 80%.
Cercetătorii s-au întrebat ce poate contracara hipoxia intermitentă şi au găsit un posibil răspuns: cofeina.
Legătura nu este una doar teoretică. Neonatologii folosesc deja cofeina pentru a trata apneea la sugarii prematuri, unde acţionează ca un stimulant respirator. Medicamentul are un profil de siguranţă solid la sugari, prezentând efecte secundare minime chiar şi la doze mari.
Ce face cofeina deosebit de interesantă ca posibilă măsură preventivă este modul în care este metabolizată de sugari. În timp ce adulţii metabolizează cofeina în aproximativ patru ore, nou-născuţii pot avea nevoie de până la 100 de ore.
La sugari, cofeina rămâne în organism timp de săptămâni, nu ore. Particularităţile acestui tip de metabolism ar putea oferi o explicaţie pentru un aspect de mult timp neelucidat şi anume faptul că incidenţa maximă a SMSS a fost observată în intervalul de vârstă cuprins între două şi patru luni.
Pe măsură ce sugarii cresc, încep să metabolizeze cofeina mai rapid.
Cercetătorii sugerează că expunerea la cofeină în perioada prenatală sau prin intermediul alăptării ar putea conferi o protecţie temporară în primele săptămâni de viaţă, protecţie ce se diminuează treptat odată cu accelerarea proceselor metabolice ale sugarului.
Această ipoteză ar putea explica şi de ce alăptarea pare să protejeze împotriva SMSS.
„Presupunem că protecţia oferită de laptele matern se datorează, parţial, cofeinei”, au scris cercetătorii, menţionând că aceasta trece uşor de la mamă la sugar prin laptele matern.
Barbara Ostfeld, profesor la Rutgers Robert Wood Johnson Medical School, directoare de program la SMSS Center of New Jersey şi coautoare a studiului, spune că dacă această ipoteză se dovedeşte adevărată, orice efort de a administra cofeină sugarilor ar veni în completarea, nu înlocuirea, strategiilor actuale de reducere a riscurilor.
„Un copil care moare prin sufocare accidentală, componentă a spectrului SMSS, este puţin probabil să fi beneficiat de efectele cofeinei, însă ar fi putut fi protejat prin aplicarea corectă a recomandărilor privind somnul sigur, precum îndepărtarea pernelor şi a lenjeriilor nefixate din mediul de somn al sugarului”, a precizat ea.
Cercetătorii intenţionează să testeze această ipoteză comparând nivelurile de cofeină la sugarii care au decedat din cauza SMSS cu cei care au murit din alte cauze, cum ar fi traume sau boli.
Cercetarea reprezintă o schimbare fundamentală în abordarea prevenirii sindromului morţii subite a sugarului. În timp ce strategiile actuale se concentrează pe eliminarea riscurilor de mediu, aceasta ar fi prima potenţială intervenţie farmaceutică.
„De peste 30 de ani, educăm părinţii în ceea ce priveşte practicile sigure de somn pentru sugari. Totuşi, din diverse motive, aceste recomandări validate prin dovezi ştiinţifice nu sunt adoptate universal. Această nouă ipoteză oferă o modalitate de a aborda nu doar factorii de risc cunoscuţi, ci şi de a interveni efectiv”, a mai precizat prof. Ostfeld.
Cercetătorii accentuează faptul că această lucrare are un caracter exploratoriu, fiind destinată formulării de ipoteze şi stimulării cercetărilor viitoare, fără a constitui o recomandare practică privind administrarea cofeinei sugarilor. Orice potenţială intervenţie de acest tip ar necesita evaluări ştiinţifice riguroase privind siguranţa şi eficienţa acestei substanţe la sugari.
Chiar şi aşa, într-un domeniu în care evoluţiile au fost limitate timp de decenii, deschiderea către o nouă direcţie de cercetare reprezintă un pas promiţător.
Studiul a fost publicat recent în Journal of Perinatology.
