Oamenii de ştiinţă au constatat că persoanele cu autism au o organizare cerebrală diferită, ceea ce le permite să rezolve probleme la fel de bine ca persoanele neurotipice, dar prin căi neuronale alternative. Descoperirea sugerează că autismul nu este neapărat un deficit, ci o altă modalitate de funcţionare a creierului, reflectând diversitatea modurilor de gândire. În paralel, o amplă analiză internaţională arată că terapiile alternative, precum suplimentele sau remediile pe bază de plante, nu sunt susţinute de dovezi ştiinţifice solide pentru a fi considerate eficiente în autism.
Cercetătorii de la Universitatea De Montfort (DMU) din Marea Britanie au făcut o descoperire importantă după analiza studiilor asupra creierului persoanelor cu tulburare de spectru autist (TSA). În urma scanărilor pentru analizarea semnalelor cerebrale, rezultatele au sugerat „o formă diferită de organizare a creierului” la aceste persoane, care „ar putea reflecta moduri diverse de gândire”.
În acelaşi timp, o analiză separată nu a identificat dovezi solide că terapiile complementare şi alternative pentru persoanele cu autism, precum remediile pe bază de plante, vitamina D şi probioticele, ar fi eficiente.
Tulburarea de spectru autist, care afectează aproximativ 1% din populaţie la nivel mondial, se caracterizează prin dificultăţi de natură socială şi cognitivă. Deşi anumite cauze genetice, mai ales cele care ţin de semnalizarea neuronală, au fost asociate cu autismul, procesele fundamentale implicate sunt încă insuficient cunoscute.
Comparativ cu persoanele fără acest diagnostic, cei cu autism au un mod distinct de a relaţiona şi, adesea, se confruntă cu anxietate în situaţii sociale, pot fi percepuţi ca fiind mai direcţi sau mai reci şi întâmpină dificultăţi în interpretarea stărilor şi emoţiilor altora.
În această analiză, cercetătorii au folosit scanări cerebrale pentru a observa cum procesează informaţiile creierul persoanelor autiste. Scanările au urmărit modificările semnalului dependent de nivelul oxigenului din sânge, care reflectă activitatea cerebrală. Studiul a inclus 14 adulţi cu TSA şi 15 adulţi neurotipici, şi a arătat că, în cazul persoanelor cu autism, creierul poate rezolva probleme la fel de eficient ca al persoanelor neurotipice, însă recurge la trasee neuronale diferite.
„Descoperirile noastre sugerează că, în cazul persoanelor cu autism, creierul recurge la strategii neuronale alternative, pe care abia începem să le înţelegem. Este o perspectivă nouă. În mod tradiţional, autismul a fost privit de ştiinţă ca un deficit neurologic în raport cu persoanele neurotipice. Totuşi, rezultatele noastre arată că tulburarea de spectru autist nu reprezintă neapărat un deficit, ci mai degrabă o formă diferită de organizare a creierului, ce poate reflecta diversitatea modurilor de gândire, şi nu o disfuncţie”, a declarat, joi, dr. Moses Sokunbi, lector principal în fizica medicală, citat într-un comunicat al DMU.
Credit: DMU, 28 august 2025
Deşi este nevoie de studii suplimentare, cercetătorii speră că aceste rezultate, publicate în revista Brain Sciences, ar putea îmbunătăţi diagnosticul în cazurile de autism şi ar putea duce la o înţelegere mai bună a afecţiunii şi la o abordare terapeutică centrată pe individ.
În paralel, un alt studiu condus de experţi din Paris (Franţa) şi Southampton (Marea Britanie) a analizat 19 tipuri de tratamente complementare şi alternative pentru autism, inclusiv intervenţii asistate de animale, acupunctură, medicină pe bază de plante, terapie prin muzică, probiotice şi vitamina D.
„În loc să ne uităm la studii individuale, am analizat toate meta-analizele disponibile, care sunt o compilaţie a mai multor studii. Acest lucru ne-a permis să evaluăm întreaga bază de dovezi pentru diferite tratamente”, a precizat dr. Corentin Gosling, conferenţiar la Universitatea Paris Nanterre şi primul autor al studiului.
Astfel, cercetătorii au revizuit toate analizele existente - aşa-numita „revizuire umbrelă”, una dintre cele mai riguroase metode de analiză, care este folosită în special în medicină şi ştiinţele vieţii atunci când există un număr mare de studii şi se doreşte clarificarea rezultatelor şi evitarea concluziilor contradictorii - care a inclus 200 de studii clinice cu peste 10.000 de pacienţi şi nu au găsit dovezi solide care să susţină eficienţa acestor tratamente, subliniind că siguranţa acestora a fost rareori evaluată.
„Numeroşi părinţi ai copiilor cu autism, dar şi mulţi adulţi diagnosticaţi, recurg la terapii complementare şi alternative, în speranţa că acestea ar putea oferi beneficii fără efecte secundare nedorite. Totuşi, este esenţial ca înainte de a recomanda astfel de tratamente să fie analizate cu atenţie dovezile provenite din studii clinice riguroase”, a declarat dr. Richard Delorme, şeful secţiei de psihiatrie pediatrică şi adolescentină de la Spitalul Robert Debre din Paris, citat într-un comunicat.
La rândul său, profesorul Samuele Cortese, cercetător NIHR la Universitatea Southampton, a subliniat că, atunci când se doreşte evaluarea eficienţei unui tratament, nu este suficient să se ia în considerare un singur studiu.
„Este esenţial să fie luate în considerare toate dovezile disponibile şi calitatea lor. Concluziile trase dintr-o cercetare de slabă calitate pot fi înşelătoare”, a subliniat acesta.
Echipa de cercetători a dezvoltat o platformă online unde oricine poate vedea, pe scurt, ce spun studiile ştiinţifice despre diverse terapii alternative pentru autism (acupunctură, probiotice, vitamina D, etc.). Scopul este ca cei interesaţi să înţeleagă rapid dacă există sau nu dovezi solide şi cât de sigure sunt aceste tratamente, fără a fi nevoiţi să parcurgă sute de studii tehnice.
