Descoperiri promiţătoare în monitorizarea precoce a sclerozei multiple, prezentate la European Academy of Neurology

Descoperiri promiţătoare în monitorizarea precoce a sclerozei multiple, prezentate la European Academy of Neurology

Un nou studiu european vine cu o veste încurajatoare pentru comunitatea medicală implicată în gestionarea sclerozei multiple: un test de sânge simplu ar putea anunţa cu luni înainte riscul de recădere a bolii, oferind astfel medicilor şansa de a interveni mai rapid şi mai eficient. Informaţia vine în contextul în care scleroza multiplă rămâne o boală imprevizibilă şi greu de monitorizat, dar biomarkerii recent identificaţi ar putea permite o abordare personalizată şi proactivă a tratamentului.

Scleroza multiplă apare atunci când sistemul imunitar începe să atace învelişul protector care acoperă celulele nervoase, numit teaca de mielină. Acest lucru provoacă daune extinse şi ireversibile, diminuând capacitatea de mişcare, vederea, starea de spirit şi memoria celor afectaţi. 

Însă, un test de sânge ar putea estima momentul în care aceşti pacienţi sunt pe cale să sufere o revenire a simptomelor, potrivit unui nou studiu.

Nivelurile din sânge ale unor proteine numite lanţuri uşoare de neurofilamente (NFL) cresc semnificativ la pacienţii cu scleroză multiplă cu până la un an înainte de o recădere, au raportat cercetătorii la o reuniune a Academiei Europene de Neurologie (ean2025/ European Academy of Neurology), desfăşurată în perioada 21-24 iunie, la Helsinki, Finlanda.

Acest mod de detectare precoce îi poate ajuta pe medici să fie pregătiţi pentru o recădere a pacienţilor monitorizaţi, asigurând un tratament la timp şi posibil încetinind progresia bolii, notează cercetătorii.

„Descoperirile noastre susţin semnificativ ideea că lanţul uşor de neurofilament seric (sNfL) are un potenţial real de a fi integrat în monitorizarea de rutină a sclerozei multiple. Interpretat corect, testul i-ar putea ajuta pe medici să anticipeze activitatea bolii, să evalueze răspunsul la tratament şi să personalizeze îngrijirea pentru pacienţii cu risc crescut, permiţând în cele din urmă intervenţii mai timpurii şi mai ţintite”, a declarat cercetătoarea principală Maria Martinez-Serrat, doctorandă la Universitatea Medicală din Graz, Austria, citată într-un comunicat.

Persoanele cu scleroză multiplă în stadiu incipient trec adesea prin perioade lungi de remisie, cu săptămâni sau luni de recuperare între episoadele de agravare a simptomelor.

Pentru a vedea dacă aceste recăderi pot fi estimate, cercetătorii s-au concentrat asupra lanţului uşor de neurofilament, o proteină eliberată când celulele nervoase sunt afectate.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat datele a 162 de pacienţi cu scleroză multiplă monitorizaţi timp de aproximativ zece ani.

Rezultatele au arătat că nivelurile de sNfL pot într-adevăr estima o recădere, dar doar în rândul pacienţilor care nu prezentau în acel moment simptome.

„Scopul nostru a fost să explorăm cum evoluează nivelurile de sNfL în timp şi cum ar putea servi drept semnal clinic timpuriu pentru recăderi în condiţii reale. Când cineva este deja într-o recădere, nivelurile de sNfL sunt ridicate din cauza leziunii nervoase în curs, ceea ce limitează puterea predictivă a testului, dar în timpul remisiei, creşterile neaşteptate ale sNfL pot semnala o patologie ascunsă, emergentă, făcând din acesta un semnal de avertizare eficient”, a explicat Martinez-Serrat.

Testul a putut estima recăderile doar pe o perioadă de până la un an.

Testul reflectă afectarea nervoasă actuală sau recentă, „ceea ce îl face excelent pentru evaluarea riscului pe termen scurt, dar predicţia pe termen lung este afectată de schimbări în tratament, factori de stil de viaţă sau noi evenimente inflamatorii”, a precizat Martinez-Serrat.

Nivelurile proteinei au rămas, de asemenea, ridicate până la nouă luni după o recădere, reflectând cât de mult poate dura recuperarea organismului, au explicat cercetătorii.

Deşi sNfL pare a fi un test util pentru pacienţii cu scleroză multiplă, specialiştii atrag atenţia că nu ar trebui folosit singur. Scleroza multiplă este o boală complexă, cu multe faţete, iar acest marker biologic oferă doar o parte din informaţiile necesare.

În viitor, cercetătorii vor încerca să-l combine cu alţi indicatori pentru a înţelege mai bine cum evoluează boala şi pentru a ghida mai eficient tratamentele.

viewscnt