Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Monash, din Australia, au identificat o posibilă nouă ţintă terapeutică pentru reducerea neuroinflamaţiei, un proces implicat în multe boli neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson şi boala neuronului motor. Studiile preclinice arată rezultate promiţătoare în reducerea inflamaţiei cerebrale prin inhibarea unei proteine-cheie.
Într-un nou studiu preclinic, ale cărui rezultate au fost publicate recent în Journal of Neuroimmune Pharmacology, echipa de la Monash Institute of Pharmaceutical Sciences (MIPS) a evaluat dacă o familie de inhibitori (candidaţi de medicamente) ar putea reduce neuroinflamaţia declanşată de „microglia”, celule imunitare din creier care, odată activate, contribuie la bolile neurodegenerative şi la declinul cognitiv.
Obiectivul este ca aceşti inhibitori să ţintească „proteina de legare a acizilor graşi 4” (FABP4). Nivelurile acestei proteine în microglii este crescut în cazurile de neuroinflamaţie.
Primul studiu, folosind un inhibitor FABP4 disponibil comercial, a demonstrat în 2023 potenţialul acestei abordări în reducerea inflamaţiei, potrivit cercetătorilor MIPS.
Totuşi, până acum, caracteristicile compuşilor disponibili au împiedicat, cel mai probabil, capacitatea lor de a traversa „bariera hematoencefalică” şi de a-şi îndeplini misiunea.
Bariera hematoencefalică separă sângele de ţesutul cerebral. Pentru bolile sistemului nervos central, medicamentele trebuie să aibă anumite caracteristici pentru a putea pătrunde prin această barieră şi a acţiona eficient, ţintind microglia.
Profesorul Joseph Nicolazzo, coautor principal al studiului, a declarat că au fost evaluaţi patru posibili inhibitori ai FABP4, dintre care unul s-a remarcat ca fiind cel mai promiţător pentru următoarele etape ale dezvoltării unui medicament.
„Dintre cei patru inhibitori FABP4 evaluaţi, unul a demonstrat o reducere semnificativă a neuroinflamaţiei induse de microglie, iar proprietăţile sale fizico-chimice sunt mult mai potrivite pentru o bună permeabilitate a barierei hematoencefalice”, a explicat prof. Nicolazzo, citat într-un comunicat.
El a subliniat că această cercetare se bazează pe mai mulţi ani de investigaţii privind dezvoltarea unor inhibitori ai FABP4.
În ultimii ani, specialiştii de la MIPS au dezvoltat compuşi, plecând de la identificarea fragmentelor moleculare active, pentru a crea noi inhibitori FABP4 cu proprietăţi mai apropiate de cele ale medicamentelor şi care pot pătrunde prin bariera hemato-encefalică.
„Deşi programul de descoperire a unor noi medicamente mai are un drum lung de parcurs, considerăm încurajatoare identificarea unei abordări promiţătoare care ne oferă posibilitatea de a avansa spre următoarea etapă a dezvoltării unui potenţial tratament”, a adăugat profesorul Nicolazzo.
În continuare, cercetătorii vor desfăşura teste suplimentare pentru a caracteriza compusul selectat, evaluându-i profilul farmacocinetic şi farmacodinamic, precum şi potenţialul terapeutic.
Bolile neurodegenerative sunt deosebit de dificile de tratat şi nu există tratamente curative disponibile pentru majoritatea pacienţilor cu Alzheimer, Parkinson sau boala neuronului motor (scleroza laterală amiotrofică/SLA).
În 2024, revista The Lancet Neurology a publicat un studiu care a evidenţiat faptul că peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume suferă de o afecţiune neurologică, transformând aceste boli în principala cauză de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial.
