O echipă de cercetători din Marea Britanie a lansat un instrument cu potenţial promiţător: prima bancă de celule stem la scară largă destinată explorării riscului genetic asociat bolii Alzheimer. Această iniţiativă deschide perspective importante pentru comunitatea medicală şi ştiinţifică, oferind specialiştilor posibilitatea de a înţelege mecanismele celulare profunde prin care variaţiile genetice pot duce la declin cognitiv.
Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă comună şi debilitantă, care afectează aproximativ 10% dintre persoanele de peste 65 de ani şi o treime dintre cele de peste 85 de ani.
Dincolo de influenţele de mediu, componenta genetică joacă un rol semnificativ în probabilitatea ca o persoană să dezvolte această boală pe parcursul vieţii.
Prin secvenţierea genomului, adică analiza ADN-ului prelevat de la grupuri mari de persoane sănătoase şi pacienţi cu Alzheimer, s-au identificat anumite variaţii genetice, modificări mici, naturale în ADN, care apar mai frecvent la persoanele cu Alzheimer decât la cele sănătoase.
Pe măsură ce sunt descoperite tot mai multe dintre aceste variante genetice asociate riscului de Alzheimer, a devenit posibilă calcularea cu un grad ridicat de precizie a unui scor individual de risc poligenic (PRS), adică o estimare a probabilităţii ca o persoană să dezvolte boala.
Totuşi, deşi această progresie este notabilă, rămâne în mare parte necunoscut modul concret în care aceste variante genetice, individuale sau în combinaţie, determină apariţia bolii Alzheimer în cazul fiecărui pacient, şi mai specific, cum anume afectează ele sănătatea şi funcţionarea celulelor cerebrale.
Pentru a răspunde acestei provocări, cercetători din cadrul Institutului de Cercetare a Demenţei din cadrul Universităţii Cardiff, din Marea Britanie, au creat prima bancă de celule stem la scară largă, folosind probe de la peste 100 de persoane selectate în funcţie de scorurile lor PRS, obţinute anterior prin secvenţiere genomică.
Rezultatele acestei iniţiative au fost publicate în revista Stem Cell Reports.
Aproximativ două treimi dintre donatori fuseseră diagnosticaţi cu Alzheimer şi aveau scoruri PRS ridicate, în timp ce o treime erau persoane vârstnice sănătoase din punct de vedere cognitiv, cu scoruri PRS scăzute.
Celulele sanguine prelevate de la aceşti donatori au fost modificate genetic pentru a fi transformate în celule stem pluripotente induse (iPSC), celule imature cu capacitatea de a genera toate tipurile de celule din corpul uman.
Noua resursă, denumită „Platforma iPSC pentru modelarea riscului genetic în Alzheimer” (IPMAR), va fi pusă la dispoziţia cercetătorilor din întreaga lume, pentru a facilita studiile privind impactul variantelor de risc în modele celulare de Alzheimer bazate pe iPSC.
În cele din urmă, această platformă va contribui la aprofundarea înţelegerii factorilor genetici de risc în boala Alzheimer şi ar putea susţine dezvoltarea unor tratamente sau strategii de prevenţie personalizate.
Celule iPSC diferenţiate către mezoderm, care exprimă markerii specifici mezodermului Brachyury (verde) şi CXCR4 (portocaliu). Credit: Hazel Hall-Roberts, International Society for Stem Cell Research (ISSR), 3 iulie 2025
