Cercetătorii italieni au dezvoltat un spray nazal experimental pe bază de nanoparticule de aur care transportă ioni de litiu direct către creier, fără a creşte nivelul acestui metal în sânge. Administrat la şoareci-model ai bolii Alzheimer, tratamentul a îmbunătăţit semnificativ memoria şi a redus acumularea de proteine toxice asociate bolii, potrivit unui studiu publicat de o echipă de la Università Cattolica del Sacro Cuore şi Universitatea din Salerno.
Litiul este folosit de peste un secol în tratamentul tulburărilor bipolare şi al episoadelor maniacale, însă doza terapeutică este foarte apropiată de cea toxică, ceea ce impune o monitorizare constantă a tratamentului.
Noul studiu oferă o posibilă soluţie la această problemă: nanoparticule de aur acoperite cu glutation (un antioxidant produs natural de organism), care leagă ioni de litiu şi îi transportă prin mucoasa nazală direct în creier. Particulele acţionează ca un „cal troian” molecular, ocolind bariera hematoencefalică, structura care blochează accesul majorităţii medicamentelor administrate pe cale sistemică.
După administrarea sprayului nazal, nanoparticulele au migrat de-a lungul nervilor olfactivi până în hipocamp, regiunea cerebrală esenţială pentru formarea memoriei. În această zonă, ele au inhibat enzima GSK-3β, implicată în formarea aglomerărilor de proteine tau caracteristice bolii Alzheimer. În testele comportamentale, şoarecii trataţi au reuşit să recunoască obiecte familiare şi să parcurgă trasee în labirint cu o precizie cu 20–25% mai mare decât animalele netratate.
Rezultatele au arătat, de asemenea, că după două luni de tratament, nivelul total de proteină tau din hipocamp a scăzut cu aproape jumătate. În plus, nivelul litiului în sânge a rămas foarte scăzut - între 0,08 şi 0,14 milimoli pe litru -, de aproape zece ori mai mic decât la pacienţii care urmează terapie orală cu litiu.
Un alt aspect important este siguranţa administrării pe termen lung. După cinci luni de tratament, şoarecii nu au prezentat semne de inflamaţie cerebrală, modificări de comportament sau deteriorare a organelor. Cercetătorii au observat doar o uşoară acumulare de aur în creier, dar la niveluri considerate minime, o parte din metal fiind eliminată prin rinichi.
Prin blocarea enzimei GSK-3β, această tehnologie ar putea avea aplicaţii şi în alte afecţiuni neurologice, precum boala Parkinson sau infecţiile virale ale creierului. Enzima joacă un rol în agregarea proteinei alfa-sinucleină, implicată în Parkinson, şi este activată inclusiv în timpul infecţiilor virale precum encefalita herpetică sau Covid-19.
Metoda de sinteză a nanoparticulelor este relativ simplă: cercetătorii au combinat clorura de aur cu glutation şi hidroxid de litiu, obţinând particule stabile de aproximativ 2 nanometri, care pot fi reconstituite în apă sub formă de soluţie pentru administrare nazală. Tehnologia a fost deja brevetată, iar studiul, publicat recent în revista Advanced Materials, a fost finanţat de Alzheimer’s Association şi Ministerul italian al Cercetării, prin programul european Next Generation EU.
Deocamdată, descoperirea reprezintă doar o dovadă de concept în stadiu preclinic. Nu există date privind eficienţa sau siguranţa la oameni, iar testele clinice sunt necesare înainte ca metoda să poată fi luată în considerare pentru uz medical. Totuşi, cercetarea oferă o perspectivă promiţătoare: o abordare ţintită şi mai sigură de a livra medicamente către creier, reducând riscul efectelor secundare şi deschizând calea pentru noi tratamente în bolile neurodegenerative.
