Maladia Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă, este o tulburare neurodegenerativă progresivă şi se estimează că afectează peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume. În Europa, şapte milioane de persoane trăiesc cu boala care afectează grav creierul, iar această cifră este de aşteptat să se dubleze până în 2050, potrivit organizaţie Alzheimer’s Europe.
Cu ani înainte ca aglomerările de proteine tau să formeze încâlciturile neurofibrilare care apar pe scanările cerebrale ale pacienţilor cu boala Alzheimer, un test experimental poate detecta cantităţi mici de aglomerări ale proteinei în lichidul cefalorahidian şi chiar în sânge, au raportat cercetătorii într-un articol publicat luni, în revista Nature Medicine.
Testul biomarker din lichidului cefalorahidian se corelează cu severitatea declinului cognitiv, independent de alţi factori, inclusiv depunerea amiloidului în creier, deschizând astfel calea pentru diagnosticarea şi intervenţia precoce a bolii.
Întrucât patologia beta-amiloid precede adesea anomaliile tau în boala Alzheimer, majoritatea eforturilor privind biomarkerii s-au concentrat pe detectarea precoce a modificărilor beta-amiloid. Cu toate acestea, aglomerarea proteinei tau în structuri bine ordonate, denumite de patologi „încurcături neurofibrilare”, este un eveniment mai definitoriu pentru boala Alzheimer, deoarece este mai puternic asociat cu modificările cognitive observate la persoanele afectate.
Pacienţii cu boala Alzheimer cu puţine sau deloc ghemurii neurofibrilare tau în creier câştigă mai mult de la terapiile actuale în comparaţie cu pacienţii cu încâlcituri tau avansate, au remarcat cercetătorii. Medicamente precum lecanemab (Leqembi) de la producătorul japonez de medicamente Eisai şi partenerul său american Biogen, şi donanemab-azb (Kisunla) al grupului farmaceutic american Eli Lilly, vizează plăcile amiloide din creier, dar aglomerările toxice tau sunt considerate a fi un factor care contribuie la boală şi o ţintă a multor cercetări actuale.
„Testul nostru identifică etapele foarte timpurii ale formării încurcăturilor tau - cu până la un deceniu înainte ca orice aglomerări ale proteinei să poată apărea pe o scanare a creierului”, a declarat prof. Thomas Karikari, conducătorul studiului de la Universitatea din Pittsburgh, într-un comunicat.
Detectarea precoce este esenţială pentru terapii mai de succes pentru boala Alzheimer, deoarece studiile arată că pacienţii cu puţine sau deloc ghemuri tau insolubile cuantificabile au mai multe şanse de a beneficia de noi tratamente decât cei cu un grad semnificativ de depozite cerebrale tau.
Laboratorul de la Pitt a identificat o regiune centrală a proteinei tau care este necesară pentru formarea încurcăturilor neurofibrilare şi a identificat în continuare o secvenţă de aminoacizi care sunt caracteristici proteinelor tau predispuse la aglomerare.
În special, două locuri de pe proteină pot oferi indicii utile cu privire la starea de agregare tau în stadiu incipient, care ar putea fi potenţial inversată, dacă sunt dezvoltate intervenţii adecvate, spun cercetătorii.
„Un procent mare de persoane care au depozite de beta-amiloid în creier nu vor dezvolta niciodată demenţă”, a specificat prof. Karikari.
Detectarea precoce a proteinelor tau predispuse să formeze aglomerări toxice ar putea identifica persoanele care sunt susceptibile de a dezvolta declinul cognitiv asociat Alzheimer şi ar putea fi ajutate cu terapii de nouă generaţie.
