Cercetătorii italieni au făcut un pas important în lupta împotriva glioblastomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer cerebral. Printr-o metodă inovatoare, aceştia au reuşit să folosească propriile celule imunitare ale pacientului pentru a combate tumora, deschizând astfel drumul către tratamente personalizate mai eficiente.
Cercetătorii de la Institutul Besta au dezvoltat limfocite „îmbunătăţite” pentru a ţinti selectiv celulele canceroase, o nouă speranţă pentru pacienţii care suferă de glioblastom, cea mai răspândită şi agresivă formă de cancer cerebral la adulţi.
Rezultatele, publicate luni, în revista Nature Communications, reprezintă un pas important către tratamente mai ţintite şi mai eficiente.
Glioblastomul multiform (Gbm) este un cancer care afectează sistemul nervos central, caracterizat printr-o creştere extrem de rapidă şi o rezistenţă puternică la tratamentele standard.
În Italia se înregistrează anual aproximativ 1.200-1.500 de cazuri noi, cu incidenţa cea mai mare între 45 şi 70 de ani.
În ciuda progreselor în chirurgie, radioterapie şi protocoale de chimioterapie, supravieţuirea medie după diagnostic este de 12-18 luni, iar mai puţin de 5% dintre pacienţi sunt în viaţă după cinci ani.
Capacitatea glioblastomului de a infiltra ţesutul cerebral sănătos face imposibilă îndepărtarea completă a tumorii canceroase şi contribuie frecvent la recidivă.
O nouă strategie de tratament: stimularea limfocitelor T „epuizate”
Institutul Neurologic Carlo Besta, din Milano, a anunţat dezvoltarea unei terapii celulare inovatoare care foloseşte sistemul imunitar al pacientului pentru a combate boala.
Echipa de cercetare, condusă de Serena Pellegatta, şefa Brain Tumour Immunotherapy Facility, a dezvoltat o metodă pentru selectarea şi îmbunătăţirea limfocitelor T infiltrate în tumoră (tr-Til) în laborator. Aceste celule imune, deja prezente în tumoră, au capacitatea de a recunoaşte celulele canceroase, dar sunt slăbite de mediul imunosupresor creat de glioblastom pentru a se proteja.
Prin aplicarea unui protocol de izolare şi cultivare a celulelor, cercetătorii au reuşit să înmulţească limfocitele tr-Til, păstrând în acelaşi timp capacitatea acestora de a „recunoaşte” şi memora celulele tumorale.
În plus, prin blocarea proteinei Pd-L1 - un „camuflaj” molecular folosit de tumoră pentru a scăpa de sistemul imunitar - celulele îmbunătăţite au fost şi mai eficiente în distrugerea celulelor canceroase.
De la sala de operaţie, în laborator
Procesul începe cu materialul tumoral prelevat în timpul intervenţiei chirurgicale.
Neurochirurgii de la Besta folosesc instrumente de precizie, precum disectorul ultrasonic (cu ultrasunete), pentru a extrage ţesut tumoral care conţine celule imune.
În laborator, cele mai reactive limfocite T sunt selectate prin markerul CD137 şi înmulţite în condiţii controlate, urmând protocoale care respectă standardele GMP (Good Manufacturing Practices), o condiţie prealabilă pentru aplicarea clinică.
Rezultate preclinice şi noi perspective de tratament
Studiul a implicat probe de la 161 de pacienţi cu gliom difuz. În modelele animale, perfuzia cu tr-Til îmbunătăţite a dus la încetinirea creşterii tumorii în 70% din cazuri şi la o creştere semnificativă a supravieţuirii.
Următorul pas va fi studiul clinic ReacTil, care va evalua siguranţa şi eficacitatea acestei terapii la pacienţi.
Dacă rezultatele se confirmă, tratamentul ar putea completa chirurgia, radio şi chimioterapia, deschizând calea către o abordare personalizată pentru tratamentul glioblastomului.
„Terapia tr-Til are potenţialul de a deveni o opţiune reală pentru pacienţii cu glioblastom. Până acum, imunoterapia nu a dat rezultate semnificative pentru acest cancer cerebral, dar abordarea noastră este diferită: foloseşte celule deja instruite să recunoască tumora, cu rezultate încurajatoare în laborator”, a explicat Pellegatta.
„Aceast concept s-a dovedit a fi unul de succes împotriva unor tumori sistemice, dar nu îşi demonstrase încă eficienţa împotriva glioblastomului, o tumoră pe care, din păcate, nu am putut să o combatem eficient până în prezent", a adăugat unul dintre coautorii studiului, Francesco Di Meco.
Avansarea imunoterapiei
În ultimii ani, imunoterapia a rescris evoluţia tratamentului pentru anumite tipuri de cancer, precum melanomul metastatic şi unele cancere pulmonare, datorită medicamentelor care stimulează răspunsul imun.
Însă, creierul este un organ deosebit de complex de tratat: bariera hematoencefalică limitează accesul medicamentelor, iar microambientul imunosupresor al glioblastomului este un obstacol semnificativ.
Abordarea dezvoltată la Besta, bazată pe multiplicarea celulelor T personalizate, ar putea transforma radical tratamentul pentru acest cancer agresiv, permiţând o terapie adaptată fiecărui pacient.
