O echipă de cercetători britanici a dezvoltat un nou tip de anticorp care, printr-o simplă modificare structurală, îşi amplifică considerabil capacitatea de a stimula sistemul imunitar. Rezultatele obţinute sunt promiţătoare şi ar putea deschide noi perspective pentru imunoterapii mai eficiente pentru pacienţii oncologici.
Experţii de la University of Southampton afirmă că au creat un nou tip de anticorp extrem de puternic, care ar putea fi utilizat pentru a stimula sistemul imunitar al pacienţilor care luptă cu cancerul. Ei au modificat forma şi flexibilitatea acestor proteine minuscule, care sunt produse în mod natural de globulele albe pentru a proteja organismul de bacterii şi virusuri.
Prototipul de anticorp a fost capabil să declanşeze un răspuns mai puternic din partea sistemului imunitar, comparativ cu anticorpii produşi în mod natural de organism.
Studiul, finanţat de organizaţia Cancer Research UK şi publicat recent în revista Nature Communications, confirmă că o creştere subtilă a rigidităţii anticorpilor poate stimula semnificativ activitatea imună, generând un răspuns puternic împotriva bolii.
Această abordare funcţionează pentru mai mulţi anticorpi care vizează diferiţi receptori ai sistemului imunitar.
Capacitatea de a proiecta aceşti anticorpi rigizi ar putea contribui la dezvoltarea unor medicamente mai eficiente, capabile să stimuleze sistemul imunitar în combaterea cancerului sau a altor boli, a comentat aceste rezultate profesorul Mark Cragg, de la Centrul pentru Imunologie Oncologică de la University of Southampton.
Anticorpii, în formă de Y, combat infecţiile prin ataşarea de molecule aflate la suprafaţa bacteriilor, virusurilor sau chiar a celulelor canceroase.
Aceştia pot fi, de asemenea, proiectaţi pentru a se lega de receptori de pe celulele imune, activând mecanismele naturale de apărare ale organismului. Totuşi, nu toţi anticorpii realizează acest proces eficient.
„Forma şi flexibilitatea anticorpilor sunt esenţiale pentru eficienţa lor în activarea celulelor imune şi am descoperit că anticorpii mai rigizi par să fie mai buni în acest sens. Cel mai probabil, acest efect se datorează faptului că aceşti anticorpi rigizi pot menţine moleculele de pe celulele imune mai apropiate unele de altele, ceea ce declanşează un semnal de activare mai puternic. Anticorpii mai flexibili sunt mai puţin capabili să facă acest lucru eficient”, a spus Isabel Elliott, doctorand la Southampton şi coautoare a studiului.
Cele două braţe ale anticorpilor, care conferă forma de Y, sunt unite printr-o serie de legături denumite punţi disulfidice.
Echipa a reuşit să adauge punţi suplimentare între braţele microscopice ale anticorpilor şi a testat această versiune împotriva variantelor standard.
Cercetătorii au folosit un supercomputer pentru a vizualiza structura anticorpului la nivel atomic, ceea ce le-a permis să poziţioneze strategic punţile disulfidice suplimentare în anticorpul modificat. Rezultatele au arătat că experimentul a funcţionat şi că noii anticorpi, mai rigizi, au fost mai eficienţi în activarea celulelor imune.
Ideea de a controla activitatea anticorpilor prin rigidizarea lor pare să fie aplicabilă şi altor molecule similare de pe celulele imune, notează autorii.
„Aprofundarea mecanismelor prin care putem susţine activarea sistemului imunitar în lupta împotriva cancerului reprezintă un demers complex, dar esenţial, pentru a oferi pacienţilor cele mai bune şanse de succes în cadrul terapiilor imunologice", a adăugat directorul executiv pentru cercetare şi inovaţie de la Cancer Research UK, dr. Iain Foulkes.
Acesta a subliniat că valorificarea celor mai avansate tehnologii pentru proiectarea unor anticorpi de nouă generaţie, capabili să inducă un răspuns imun robust, deschide perspective reale pentru dezvoltarea unor strategii noi şi inovatoare în combaterea cancerului.
