În ciuda progreselor în screening şi tratamente, cancerul colorectal rămâne o cauză majoră de mortalitate prin cancer. Un aspect care complică tratamentul este apariţia metastazelor în organe vitale, proces influenţat semnificativ de modificările genetice ale celulelor tumorale. Un nou studiu oferă o perspectivă detaliată asupra diferenţelor genetice dintre tipurile de metastaze şi oferă indicii preţioase pentru viitoare terapii personalizate.
Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de tumori şi este responsabil pentru aproximativ 10% dintre decesele cauzate de cancer la nivel mondial.
Cancerul devine deosebit de periculos atunci când formează metastaze, adică tumori secundare, în alte organe. Acest lucru apare în principal la nivelul ficatului şi plămânilor, iar mai rar la nivel cerebral.
O echipă de cercetare condusă de specialişti de la Institutul de Patologie din cadrul Universităţii de Medicină din Hannover (MHH), a investigat modul în care modificările genetice la nivelul cromozomilor, purtători ai informaţiei genetice, influenţează formarea metastazelor şi ce diferenţe există între diferitele tipuri de metastaze.
Rezultatele au fost publicate recent, în revista Nature Communications, şi ar putea ajuta la o mai bună evaluare a riscului pacienţilor de a dezvolta metastaze şi la dezvoltarea de noi abordări terapeutice.
Mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin cunoscute
Cancerul colorectal se dezvoltă adesea din polipi benigni ai mucoasei intestinului. Dacă aceste formaţiuni nu sunt îndepărtate la timp, pot evolua către tumori maligne (cancer). Aceste tumori prezintă frecvent modificări genetice complexe la nivelul cromozomilor. Anumite gene se pot pierde sau duplica, influenţând astfel comportamentul celulelor tumorale.
Modificările cromozomiale diferă nu doar de la un pacient la altul, ci pot varia şi în interiorul unei singure tumori.
Având în vedere că mecanismele exacte implicate în formarea metastazelor nu sunt încă pe deplin înţelese, capacitatea de a anticipa cu acurateţe localizarea acestora, momentul apariţiei şi evoluţia lor este limitată, ceea ce îngreunează considerabil dezvoltarea unor strategii terapeutice ţintite şi eficiente.
„Am analizat în detaliu peste 3.800 de cazuri de cancer colorectal şi am constatat că metastazele cerebrale prezintă un număr deosebit de mare de modificări genetice în comparaţie cu cele hepatice şi pulmonare”, a declarat dr. Björn Sander, medic specialist patolog la MHH, citat într-un comunicat.
Mutaţiile genei KRAS favorizează creşterea tumorală
Gena KRAS are un rol central în acest proces. Ea codifică o proteină importantă în semnalizarea şi reglarea creşterii celulare. Mutaţiile KRAS apar frecvent în diverse tipuri de cancer, în special la nivelul plămânilor, colonului şi pancreasului, şi pot favoriza creşterea tumorilor.
În metastazele cerebrale, cercetătorii au descoperit o combinaţie frecventă de mutaţii şi duplicări ale acestei gene. Colonizarea creierului reprezintă o provocare deosebită pentru celulele tumorale.
Pe de o parte, celulele tumorale trebuie să traverseze structuri de protecţie precum bariera hemato-encefalică, un mecanism fiziologic care limitează pătrunderea substanţelor potenţial toxice din circulaţia sangvină în ţesutul cerebral. Pe de altă parte, ele trebuie să se adapteze unui mediu tisular unic, caracterizat printr-o disponibilitate redusă de oxigen pentru celulele tumorale.
„Creierul are, în sine, un consum ridicat de oxigen. Celulele tumorale care prezintă modificări detectate ale genei KRAS au un avantaj adaptativ în condiţiile de aport redus de oxigen din creier”, explică patologul.
Tiparele genetice ale metastazelor cerebrale apar tardiv
Un alt rezultat al studiului ştiinţific este acela că tiparele genetice variate din metastazele cerebrale tind să se dezvolte târziu, spre deosebire de modificările mai puţin complexe observate în metastazele hepatice şi pulmonare.
Acest fapt sugerează că evoluţia genetică a celulelor tumorale influenţează organul în care se formează metastazele.
„Analiza probelor provenite de la pacienţi cu cancer colorectal care nu primiseră încă terapii ţintite ne-a permis să confirmăm că modificările genetice identificate apar în mod natural (natură endogenă) şi nu ca rezultat al unor medicamente moderne”, a explicat dr. Sander.
Rezultatele studiului oferă perspective noi asupra mecanismelor formării metastazelor, şi dezvăluie şi posibile puncte vulnerabile ale celulelor tumorale.
O direcţie promiţătoare pentru terapiile viitoare ar putea consta în exploatarea vulnerabilităţilor tumorale determinate de instabilitatea cromozomială. Dr. Sander şi echipa sa speră că aceste descoperiri vor putea contribui, pe termen lung, la fundamentarea unor strategii terapeutice personalizate pentru pacienţii cu cancer colorectal.
