Noi cercetări arată că păstrarea ganglionilor limfatici, care sunt adesea îndepărtaţi din zonele din apropierea tumorilor pentru a preveni răspândirea cancerului, ar putea îmbunătăţi evoluţia pacienţilor şi creşte eficienţa imunoterapiilor.
Un nou studiu arată că ganglionii limfatici joacă un rol esenţial în eficienţa tratamentelor moderne împotriva cancerului. Cercetarea, realizată pe modele animale, sugerează că păstrarea acestor structuri în timpul intervenţiilor chirurgicale ar putea îmbunătăţi răspunsul pacienţilor la imunoterapie, inclusiv la terapiile cu celule CAR-T şi tratamentele cu inhibitori ai punctelor de control imunitar.
O echipă de cercetători de la Institutul Peter Doherty pentru Infecţii şi Imunitate (Peter Doherty Institute for Infection and Immunity - Doherty Institute), coordonată de Universitatea din Melbourne, a publicat două studii în revista Nature Immunology, care arată că ganglionii limfatici oferă mediul ideal pentru dezvoltarea şi multiplicarea celulelor T cu caracteristici de celule stem - un tip esenţial de celule imune. Aceste celule generează „celule ucigaşe” capabile să atace celulele canceroase sau celulele infectate viral.
În alte organe ale sistemului imunitar, precum splina, aceste celule nu se dezvoltă şi nu se înmulţesc la fel de eficient, ceea ce face ca ganglionii limfatici să fie indispensabili pentru un răspuns imun puternic şi pentru succesul imunoterapiei.
Profesorul Axel Kallies, conducător de laborator la Doherty Institute şi autor principal al studiilor, subliniază importanţa acestor descoperiri pentru practica medicală.
„Ganglionii limfatici nu reprezintă doar structuri pasive unde celulele imune stau în aşteptare, ci funcţionează ca adevărate centre de pregătire, în care celulele T sunt instruite, activate şi specializate, apoi trimise în organism pentru a-şi îndeplini misiunea de a combate infecţiile şi celulele canceroase”, a explicat acesta, citat într-un comunicat al Institutului.
Potrivit cercetătorilor, îndepărtarea ganglionilor limfatici în timpul chirurgiei oncologice, o practică frecventă pentru a preveni răspândirea tumorii, ar putea, fără intenţie, să reducă eficienţa tratamentelor ulterioare, spun autorii.
Păstrarea ganglionilor ar putea întări răspunsurile imune şi creşte şansele de succes ale imunoterapiei.
Această constatare ar putea explica şi de ce unii pacienţi răspund mai bine la imunoterapie decât alţii.
Starea şi funcţionalitatea ganglionilor influenţează direct capacitatea organismului de a produce celule T capabile să lupte împotriva cancerului, spun autorii.
Dr. Carlson Tsui, cercetător postdoctoral la Doherty Institute şi primul autor al unuia dintre studii, afirmă că aceste rezultate pot ghida dezvoltarea unor noi strategii de tratament.
„Am identificat semnalele moleculare care reglează activitatea celulelor stem-like şi capacitatea lor de a produce celule ucigaşe eficiente. Aceste informaţii pot fi folosite pentru optimizarea imunoterapiilor atât în cancer, cât şi în infecţii cronice”, a declarat el.
Cercetătorii evidenţiază că terapiile viitoare ar trebui să se concentreze nu doar pe eliminarea tumorii, ci şi pe protejarea şi optimizarea funcţionării ganglionilor limfatici.
Prin stimularea acestor centre imune, se poate întări răspunsul natural al organismului şi se pot îmbunătăţi rezultatele imunoterapiilor existente.
Deşi studiile actuale au fost realizate pe modele animale, acestea vor ghida direcţiile viitoare în tratarea cancerului şi a infecţiilor cronice.
Profesorul Shahneen Sandhu, coordonator al programului de oncologie medicală pentru melanom la Peter MacCallum Cancer Center, a anunţat că aceste descoperiri vor fi investigate în continuare pe mostre clinice de la pacienţi care primesc inhibitori ai punctelor de control imun, ca parte a unui proiect derulat de Melanoma Research Victoria.
Cercetătorii speră că această abordare integrată, care combină studiile de laborator cu cele clinice, va accelera transferul rezultatelor către practica medicală, ducând la îmbunătăţirea tratamentului şi a prognosticului pacienţilor oncologici.
