Afecţiunile cronice apărute la maturitate pot creşte semnificativ riscul de apariţie a cancerului şi de deces cauzat de acesta, arată rezultatele unui studiu amplu, care deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor strategii personalizate de prevenţie.
Studiul, realizat de cercetători de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center (MSKCC) şi University of California din Los Angeles, arată că bolile cronice, apărute pe parcursul vieţii adulte, sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer şi un risc de deces asociat cancerului.
Studii preclinice au demonstrat că evenimentele cardiace, cum ar fi insuficienţa cardiacă sau infarctul miocardic, pot stimula creşterea tumorilor şi metastazele în modelele de rozătoare de cancer intestinal şi cancer de sân.
Totodată, studii clinice arată că persoanele diagnosticate cu insuficienţă cardiacă sau infarct miocardic prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer, comparativ cu persoanele care nu suferă de aceste afecţiuni.
Totuşi, tendinţa de supradiagnosticare prin screening continuă să reprezinte o provocare în interpretarea datelor, întrucât un screening frecvent poate crea impresia falsă că anumite boli (ex. cancerul) sunt mai frecvente la pacienţii cu alte afecţiuni (ex. boli cardiace), doar pentru că aceşti pacienţi sunt monitorizaţi mai atent.
În cadrul unui studiu, publicat în revista JAMA Network Open, cercetătorii au realizat o analiză secundară a studiului prospectiv Prostate, Lung, Colorectal, and Ovarian (PLCO) pentru a investiga modul în care comorbidităţile dezvoltate la maturitate afectează riscul viitor de cancer şi mortalitatea.
Un grup de 128.999 de adulţi, cu vârste între 55 şi 74 de ani, a fost înscris, între 1993 şi 2001, în cadrul a zece centre de screening pentru cancere PLCO din Statele Unite.
Participanţii şi-au raportat personal istoricul a 12 afecţiuni cronice, împărţite în cinci categorii potrivit clasificării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): afecţiuni cardiovasculare, respiratorii, gastrointestinale, hepatice şi metabolice.
După un timp mediu de urmărire de 20 de ani, doar istoricul de afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare a fost asociat cu o creştere, semnificativă statistic, a incidenţei generale a cancerului.
Chiar dacă afecţiunile metabolice, gastrointestinale şi hepatice nu au crescut riscul general de cancer, ele au fost totuşi asociate puternic, fie prin creşterea, fie prin scăderea riscului, cu anumite tipuri particulare de cancer.
Fiecare afecţiune cronică a fost asociată cu un risc crescut pentru cel puţin un tip de cancer.
Afecţiunile hepatice au prezentat cea mai puternică asociere cu cancerul hepatic. Afecţiunile metabolice au fost asociate cu un risc crescut pentru nouă tipuri de cancer şi cu un risc scăzut pentru patru tipuri, inclusiv cancerul pulmonar şi cancerul de prostată.
Afecţiunile respiratorii, cardiovasculare şi metabolice au fost asociate cu o mortalitate crescută specifică cancerului.
Rezultatele indică faptul că prezenţa comorbidităţilor la maturitate influenţează dezvoltarea cancerului şi riscul de mortalitate. Specialiştii spun, însă, că sunt necesare evaluări mai ample, realizate pe un spectru larg de comorbidităţi clasificate sistematic, pentru a confirma aceste asocieri.
Implementarea sistematică a screeningului pentru comorbidităţi în evaluările de rutină ale riscului de cancer ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de prevenţie adaptate fiecărui pacient, concluzionează autorii studiului.
