Cercetări recente sugerează că factori aparent îndepărtaţi de ţesutul mamar pot influenţa riscul de cancer de sân. Un nou studiu arată că o bacterie frecvent întâlnită în cavitatea orală ar putea juca un rol activ în iniţierea şi evoluţia acestui cancer.
O echipă de cercetători de la Johns Hopkins Kimmel Cancer Center şi Bloomberg–Kimmel Institute for Cancer Immunotherapy a descoperit că o bacterie orală asociată în mod obişnuit cu boala parodontală poate favoriza apariţia cancerului de sân, creşterea tumorilor şi răspândirea acestora (metastazele).
Cercetarea, publicată în revista Cell Communication and Signaling, în luna ianuarie arată că Fusobacterium nucleatum, un microborganism întîlnit în cavitatea orală, care a fost asociat anterior cu cancerul colorectal şi alte tipuri de cancer, poate ajunge prin sânge şi în ţesutul mamar. Odată colonizată această zonă, bacteria induce inflamaţie şi alte modificări considerate precanceroase.
Experimentele realizate pe modele animale cu cancer de sân uman au arătat că prezenţa bacteriei accelerează creşterea tumorilor şi creşte răspândirea celulelor canceroase din sân către plămâni.
Rezultatele sugerează o legătură directă între acest agent microbian şi progresia cancerului de sân.
Pentru a înţelege mai bine acest fenomen, cercetătorii au utilizat modele de şoarece şi celule umane de cancer de sân. Expunerea directă a ductelor mamare la F. nucleatum a dus la apariţia unor leziuni metaplazice şi hiperplazice, modificări necanceroase caracterizate prin multiplicarea excesivă a celulelor sau transformarea lor într-un alt tip celular.
Aceste schimbări au fost însoţite de inflamaţie, leziuni ale ADN-ului şi creşterea proliferării celulare. Atunci când bacteria a fost introdusă în circulaţia sanguină, creşterea şi răspândirea tumorilor deja existente au fost semnificativ accelerate.
Celulă mamară cu mutaţie BRCA1 care conţine Fusobacterium nucleatum. Bacteria este evidenţiată prin culoarea verde. Nucleul celular este marcat în albastru, iar filamentele de actină ale structurii celulare sunt marcate în roşu. Credit: dr. Sheetal Parida şi dr. Dipali Sharma, ianuarie 2026
Studiul a identificat şi un mecanism molecular asociat acestor efecte.
Expunerea la F. nucleatum a indus leziuni ale ADN-ului şi a activat mecanisme de reparare genetică care corectează incomplet aceste leziuni. Un exemplu este unirea directă a capetelor ADN-ului rupt, un proces rapid, dar care poate introduce modificări genetice nedorite.
Chiar şi o expunere scurtă la această bacterie a dus la creşterea expresiei unei proteine numite PKcs, asociată cu migrarea şi invazia celulelor canceroase, comportament de tip stem şi rezistenţă la chimioterapie.
Cercetătorii au observat că anumite tipuri de celule sunt mai vulnerabile.
Celulele epiteliale care căptuşesc ductele mamare şi celulele de cancer de sân cu mutaţii ale genei BRCA1 au prezentat o vulnerabilitate crescută. Aceste celule prezintă niveluri mai ridicate ale unei structuri pe bază de glucide (zahăr) de la suprafaţa celulară, Gal-GalNAc, care permite bacteriei să se lege de membrana celulei şi să pătrundă în interiorul acesteia.
Celulele cu mutaţii BRCA1 au acumulat şi au reţinut F. nucleatum pe termen lung, inclusiv de-a lungul mai multor generaţii celulare, amplificând leziunile ADN-ului şi efectele care stimulează dezvoltarea şi progresia tumorii.
Autorii subliniază că rezultatele indică o legătură între microbiomul oral şi riscul de cancer de sân, în special la persoanele cu predispoziţie genetică. Potrivit acestora, bacteria ar putea acţiona ca un factor de mediu care, împreună cu mutaţiile moştenite ale genei BRCA1, contribuie la dezvoltarea şi agresivitatea cancerului de sân.
Cercetătorii precizează că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua implicaţiile clinice ale acestor descoperiri şi pentru a stabili dacă sănătatea orală ar trebui luată în considerare ca un factor de risc în cancerul de sân.
