Integrarea inteligenţei artificiale (AI) în programele de screening pentru cancerul de sân este asociată cu o depistare mai timpurie a bolii şi cu un număr mai mic de diagnostice în anii următori examinării, potrivit rezultatelor unui studiu de mari dimensiuni. Cercetătorii spun că acesta este cel mai amplu studiu realizat până în prezent privind utilizarea AI în screeningul oncologic.
Cancerul de sân rămâne principala cauză de deces la femeile cu vârste între 35 şi 50 de ani, cu peste 2 milioane de cazuri diagnosticate anual la nivel mondial.
Un studiu recent sugerează că screeningul mamar asistat de AI poate contribui la detectarea mai timpurie a cancerului de sân şi poate reduce presiunea asupra volumului de muncă al radiologilor, însă introducerea acestor sisteme necesită prudenţă, utilizarea unor instrumente validate şi monitorizare continuă pentru a evalua impactul asupra programelor de screening.
Utilizarea AI în screeningul pentru cancerul de sân reduce cu 12% rata diagnosticelor stabilite în anii care urmează unei mamografii şi este asociată cu o depistare mai frecventă a bolii în stadii incipiente, potrivit primului studiu de acest tip.
Cercetarea este cea mai amplă realizată până în prezent în acest domeniu şi a inclus aproximativ 100.000 de femei din Suedia, participante la programe de screening de sân.
Între aprilie 2021 şi decembrie 2022, acestea au fost repartizate aleatoriu fie la screening asistat de AI, fie la citirea standard a mamografiilor de către doi radiologi.
Sistemul de AI a analizat imaginile de la mamografie, a identificat cazurile cu risc mai mic sau mai mare şi a semnalat zonele suspecte pentru a ajuta radiologii în interpretarea rezultatelor.
Potrivit rezultatelor publicate, sâmbătă, în revista The Lancet, în grupul evaluat cu ajutorul AI au fost înregistrate 1,55 cazuri de cancer la 1.000 de femei în anii următori screeningului, comparativ cu 1,76 cazuri la 1.000 de femei în grupul de control.
În plus, 81% dintre cazurile de cancer din grupul asistat de AI au fost depistate în etapa de screening, faţă de 74% în grupul evaluat prin metoda standard, iar numărul formelor agresive de cancer a fost cu 27% mai mic în grupul care a beneficiat de această tehnologie.
Cercetătorii subliniază că rezultatele nu susţin înlocuirea profesioniştilor din sănătate cu inteligenţa artificială, deoarece screeningul necesită în continuare evaluarea de către cel puţin un radiolog. Deşi datele sunt considerate promiţătoare, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma beneficiile în contexte diferite şi pentru a evalua impactul pe termen lung asupra supravieţuirii.
