În premieră, o nouă formă de radioterapie, ce foloseşte fascicule de ioni radioactivi şi poate fi folosită simultan pentru tratament şi imagistică, a fost testată cu succes la animale mici. Aceste rezultate preclinice arată că terapia cu particule nu este doar posibilă, ci şi extrem de promiţătoare, deschizând calea către aplicaţii clinice la oameni.
Un colectiv internaţional de cercetători din Germania a reuşit pentru prima dată să trateze cu succes o tumoră pe un model animal folosind fascicule de ioni radioactivi (radioterapie RIB).
Inovaţia constă în combinarea tratamentului cu imagistica în timp real prin acelaşi fascicul radioactiv, ceea ce permite controlul extrem de precis al radiaţiei aplicate şi reduce riscul de afectare a ţesuturilor sănătoase din jur.
Una dintre cele mai mari probleme în terapia cu particule este „incertitudinea de rază” - adică dificultatea de a şti exact unde se opreşte fasciculul în corp. Noul concept reduce mult această problemă, pentru că fasciculul radioactiv permite vizualizarea precisă a zonei iradiate.
Profesorul Marco Durante, şeful Departamentului de Biofizică de la GSI Helmholtzzentrum für Schwerionenforschung (Centrul Helmholtz de Cercetare pentru Ioni Grei/GSI), explică faptul că terapia cu particule este considerată cea mai eficientă şi precisă formă de radioterapie, însă aplicarea ei este încă limitată de lipsa unor metode de ghidaj suficient de bune.
Prin combinarea tratamentului cu imagistica, metoda devine acum mult mai sigură şi mai promiţătoare.
Această tehnologie ar putea fi folosită în viitor pentru tratarea metastazelor, a tumorilor aflate lângă organe vitale sau a unor ţinte foarte mici, dar şi pentru afecţiuni necanceroase, precum ablaţiile ventriculare pentru aritmii cardiace.
În studiul recent, cercetătorii au reuşit să trateze un osteosarcom (o tumoră osoasă) la un şoarece, folosind un fascicul de ioni de carbon radioactiv (11C, care emite un pozitron cu un timp de înjumătăţire de aproximativ 20 de minute).
Tumora era localizată în zona gâtului, lângă măduva spinării, o regiune extrem de sensibilă unde chiar şi deviaţiile de câţiva milimetri ale fasciculului ar fi putut duce la depunerea nedorită a dozei în coloană şi astfel la deteriorarea măduvei.
Cu toate acestea, echipa a reuşit să administreze o doză mare de radiaţie (20 gray) fără a produce paralizie sau alte efecte neurologice majore.
Un rol important l-au avut instrumentele dezvoltate de echipe internaţionale: un detector creat la Ludwig-Maximilians-Universität (LMU) München, care permite localizarea precisă a fasciculului, şi un scanner PET de ultimă generaţie realizat la München şi Chiba (Japonia), capabil să monitorizeze în timp real tratamentul.
Cercetătorii plănuiesc acum să testeze şi alţi izotopi radioactivi cu durată de viaţă scurtă, care ar putea oferi imagini mai clare şi informaţii mai rapide în timpul terapiei.
Realizarea marchează un pas decisiv spre folosirea terapiei cu particule ghidată imagistic la pacienţi şi face parte din proiectul BARB (Biomedical Applications of Radioactive Ion Beams) al LMU, finanţat de European Research Council (ERC Advanced Grant).
