O echipă de cercetători a reuşit să „antreneze” sistemul imunitar pentru a recunoaşte tumorile pe care altfel le-ar ignora, folosind un „marcaj” sintetic implantat pe celulele canceroase. Noua metodă, dezvoltată în laborator, elimină tumorile din ţesuturi greu accesibile, precum creierul sau colonul, şi previne recidivele, fără a afecta celulele sănătoase. Tehnologia are la bază instrumente sigure şi deja consacrate, promiţând o avansare rapidă către utilizarea clinică.
Specialiştii în biomedicină de la Georgia Tech (Georgia Institute of Technology) au creat un tratament care ar putea deschide calea unei strategii universale pentru tratarea unor tipuri de cancer extrem de greu de combătut, precum cele de la nivelul creierului, sânului şi colonului, ajutând sistemul imunitar să identifice semnale tumorale pe care în mod normal nu le-ar percepe.
Abordarea a funcţionat împotriva acestor tipuri de cancer în testele de laborator şi nu a afectat ţesuturile sănătoase. În plus, nou abordare a reuşit să împiedice recidiva cancerului.
Deşi terapia se află încă în faze experimentale de dezvoltare, aceasta se bazează pe metode consacrate şi testate în timp, permiţând astfel tratamentului să avanseze mai repede către studii clinice şi implementarea în îngrijirea clinică a pacienţilor.
Tehnologia, prezentată în ediţia din 16 mai a revistei Nature Cancer, presupune două etape: mai întâi, marcarea celulelor tumorale pentru a putea fi identificate, iar apoi distrugerea acestora de către celulele T, modificate special şi provenite din propriul sistem imunitar al pacientului.
Echipa a descoperit că poate marca tumorile folosind un antigen sintetic livrat prin aceeaşi tehnologie ARN mesager (ARNm) care a fost distinsă cu Premiul Nobel în 2024.
Apoi, cercetătorii au folosit terapia cu celule CAR-T pentru a învăţa sistemul imunitar să recunoască acel antigen sintetic şi să distrugă celulele tumorale marcate astfel.
„Celulele tumorale sunt ‘viclene’. De cele mai multe ori, celulele imunitare pur şi simplu nu le pot vedea, deoarece provin din propriile noastre ţesuturi”, a declarat dr. Gabe Kwong, conferenţiar universitar şi titular al catedrei de Inginerie Biomedicală de la Georgia Tech şi Universitatea Emory, citat într-un comunicat.
De obicei, când cercetătorii modifică o celulă T pentru a ţinti cancere, trebuie să afle ce anume de pe fiecare tip de cancer poate fi utilizat pentru a modifica celula T.
În acest context, celula CAR-T este programată să identifice antigenul sintetic, transformându-se astfel într-o platformă universală, a explicat cercetătorul.
Terapia CAR-T s-a dovedit eficientă împotriva anumitor forme de cancer la unii pacienţi, în special în cazul tumorilor precum leucemia, cancerul sângelui.
Celulele T ale pacientului, un tip de globule albe din sistemul imunitar, sunt modificate cu un receptor de antigen chimeric (CAR) şi reintroduse în corpul pacienţilor pentru a identifica şi distruge tumorile.
Întrucât unele proteine-ţintă se regăsesc şi pe celulele normale, terapia CAR-T poate provoca daune colaterale şi, implicit, prezintă un risc pentru pacient.
Abordarea combinată dezvoltată de cercetătorii de la Georgia Tech aplică un marcaj sintetic celulelor tumorale, facilitând astfel recunoaşterea şi atacarea acestora de către celule imunitare special proiectate, provenite din propriul organism al pacientului.
Echipa a constatat că această strategie a funcţionat împotriva cancerelor de sân, creier şi colon, greu de tratat.
De asemenea, metoda a transformat tumora într-un mediu de antrenament pentru sistemul imunitar, permiţând organismului să recunoască şi să lupte cu orice recidivă.
În acest studiu, echipa a oferit celulelor CAR-T o ţintă clară, exprimată doar de celulele canceroase, nu şi de ţesuturile sănătoase. Antigenul sintetic este o proteină care nu se găseşte în mod natural în organism.
Metoda combinată a demonstrat şi rezilienţă: după ce tumorile au fost eliminate şi cercetătorii au reintrodus celule canceroase, acestea au fost recunoscute şi atacate rapid.
Semnalizarea tumorilor în acest mod oferă, de asemenea, o cale de tratament pentru cancerele care nu au ţinte pentru medicamente, ceea ce ar putea oferi opţiuni pacienţilor care au puţine alternative.
Cancerele de sân triplu-negative, de exemplu, nu exprimă receptorii tipici pe care se bazează majoritatea terapiilor pentru cancerul de sân, ceea ce lasă pacienţii cu puţine opţiuni în afară de chimioterapie.
Dar acum, în loc să identifice o nouă ţintă de medicamente, cercetătorii au antrenat sistemul imunitar să recunoască cancerul prin sistemul natural de apărare al organismului.
Terapia a fost testată împotriva tumorilor de sân, creier şi colon pentru a demonstra eficienţa sa într-o gamă largă de tumori solide localizate. Acestea sunt, de asemenea, tipuri de cancer cunoscute pentru recidivă şi, uneori, metastazare. Îndepărtarea chirurgicală sau radioterapia nu oferă de obicei o vindecare completă.
Noua strategie de marcaj şi atac a funcţionat, cel puţin în laborator.
„Acest lucru este important pentru că ne oferă o potenţială opţiune de a controla cancerul la nivel local (acolo unde a apărut) şi apoi, din timp, la nivelul întregului organism, înainte de a se răspândi. În prezent, nu există prea multe opţiuni”, a precizat dr. Kwong.
„De obicei, atenţia se îndreaptă spre terapia antitumorală doar în stadiile avansate ale bolii, când pacienţii sunt grav afectaţi. Însă prea puţini se întreabă de ce a metastazat cancerul, iar cauza poate fi lipsa unui control eficient asupra tumorilor iniţiale/primare, localizate”, a adăugat cercetătorul.
Deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru ca antigenul sintetic să devină un tratament oncologic autorizat, întreaga strategie a fost gândită cu acest obiectiv în minte, subliniază autorii cercetării.
Alte forme de terapie CAR-T au fost deja administrate la sute de mii de pacienţi, demonstrând un profil de siguranţă favorabil.
De asemenea, şi tehnologia de livrare a ARN-ului mesager (ARNm) prin nanoparticule lipidice, structuri minuscule pe bază de grăsime, este o abordare bine cunoscută şi cu un profil de siguranţă demonstrat, ceea ce facilitează avansarea mai rapidă a tratamentului către validarea în studiile clinice şi utilizarea sa în spitale.
Credit foto: Candler Hobbs, Georgia Tech, 18 mai 2025.
