Declanşatorul ascuns al bolii Parkinson a fost în sfârşit identificat. Cercetătorii au reuşit să dezvolte o tehnică inovatoare care face posibilă vizualizarea directă a micilor aglomerări de proteine toxice din creier, considerate elemente-cheie în declanşarea bolii Parkinson. Inovaţia marchează un progres major în înţelegerea celei mai rapid răspândite afecţiuni neurologice la nivel mondial.
Cercetătorii au reuşit, pentru prima dată, să vizualizeze şi să măsoare direct aglomerările de proteine considerate responsabile pentru declanşarea bolii Parkinson, un progres semnificativ care ar putea contribui la înţelegerea mai profundă a mecanismelor bolii şi, pe termen lung, la dezvoltarea unor terapii capabile să încetinească sau chiar să oprească progresia acesteia.
Un element distinctiv al bolii Parkinson este prezenţa acestor depuneri anormale de proteine, numite corpi Lewy, în celulele nervoase. Totuşi, specialiştii susţin că acestea se formează din agregate mai mici, numite oligomeri de alfa-sinucleină (clustere toxice ale proteinei α-sinucleină). Până acum, aceste structuri nu au putut fi observate direct în ţesutul cerebral uman, ceea ce a menţinut controversa privind rolul lor în declanşarea bolii.
Această proteină, alfa sinucleina, se găseşte în mod normal în neuronii din creier şi are roluri în transmiterea semnalelor nervoase. Problema apare atunci când apar proteine cu defecte de pliere care încep să formeze agregate anormale. Primele astfel de agregate sunt oligomerii (structuri mici, instabile, de doar câţiva nanometri), care pot interfera cu funcţionarea normală a celulelor nervoase. În timp, aceşti oligomeri se pot aduna şi transforma în corpi Lewy, depunerile proteice mari caracteristice bolii Parkinson.
Acum, echipe de cercetători de la University of Cambridge, University College London, Francis Crick Institute şi Polytechnique Montréal au dezvoltat o metodă denumită Advanced Sensing of Aggregates for Parkinson’s Disease (ASA-PD), bazată pe microscopie cu fluorescenţă ultra-sensibilă. Procedura presupune legarea unor coloranţi fluorescenţi la molecule specifice din celulele cerebrale, care, atunci când sunt expuse la unde laser, emit semnale luminoase extrem de slabe. Tehnologia maximizează semnalul şi reduce zgomotul de fond, făcând vizibile aceste structuri microscopice.
Studiul a analizat mostre de ţesut cerebral prelevate post-mortem de la persoane cu Parkinson şi de la indivizi sănătoşi de vârste similare. Oligomerii au fost detectaţi în toate probele, însă în creierul pacienţilor cu Parkinson aceştia erau mai mari, mai luminoşi şi includeau un subtip specific, absent la persoanele sănătoase.
„Corpii Lewy arată unde a fost boala, dar nu unde se află în prezent. Dacă putem observa stadiile incipiente, putem înţelege mult mai bine cum debutează boala Parkinson şi cum poate fi controlată”, a explicat profesorul Steven Lee, de la University of Cambridge.
Reuşita este comparată de cercetători cu „posibilitatea de a vedea stelele în plină zi”. Noua tehnică ar putea fi folosită nu doar pentru cercetarea bolii Parkinson, ci şi pentru alte afecţiuni neurodegenerative, precum Alzheimer sau Huntington, prin crearea unei „hărţi” detaliate a modificărilor proteice din creier.
Potrivit specialiştilor, studiul direct pe creierul uman este singura cale reală de a înţelege aceste procese, dar complexitatea acestui organ a făcut ca acest lucru să fie extrem de dificil până acum.
Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature Biomedical Engineering. Deşi se află abia la început şi are nevoie de validări suplimentare, noua tehnologie reprezintă un pas promiţător spre găsirea unor tratamente pentru această boala neurologică cu cea mai rapidă creştere la nivel mondial.
