O inovaţie recentă promite să transforme modul de depistare a riscului de diabet. O echipă de cercetători din Japonia propune o metodă neinvazivă, cu un grad ridicat de acurateţe, care elimină necesitatea recoltării de sânge şi permite identificarea dezechilibrelor glicemice încă din stadiile incipiente, oferind şansa unor intervenţii eficiente de prevenţie.
Diabetul, frecvent denumit şi „epidemia silenţioasă”, continuă să se răspândească la nivel mondial, constituind o provocare semnificativă pentru sistemele de sănătate.
Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atras atenţia asupra creşterii alarmante a prevalenţei diabetului, indicând faptul că milioane de persoane trăiesc cu această boală fără să fie diagnosticate.
Identificarea timpurie a disfuncţiilor în reglarea glucozei (glicemiei) în organism, înainte de progresia către diabetul zaharat de tip 2, este esenţială pentru implementarea eficientă a unor măsuri de prevenţie.
Totuşi, testele standard ratează frecvent aceste semnale timpurii, deoarece se bazează pe probe de sânge izolate şi nu captează variaţiile în timp real ale glicemiei.
Oamenii de ştiinţă japonezi au demonstrat acum că variaţiile zilnice ale nivelului glicemiei pot indica un risc crescut de a dezvolta diabet înainte ca aceasta să se manifeste.
Ei au dezvoltat o abordare inovatoare, care utilizează monitorizarea continuă a glucozei (CGM), o tehnologie portabilă care urmăreşte glicemia în timp real, pentru a permite detectarea semnelor timpurii ale dereglarilor glicemice la persoanele fără un diagnostic anterior de diabet.
Echipa de la Universitatea din Tokio a demonstrat că această metodă simplă şi neinvazivă pentru monitorizarea glicemiei poate detecta semnele timpurii mai precis decât testele actuale.
„Testele tradiţionale pentru diabet, deşi utile, nu reflectă natura dinamică a reglării glucozei în condiţii fiziologice”, a declarat profesorul Shinya Kuroda de la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Tokio, unul dintre autorii studiului, citat într-un comunicat al universităţii.
Validarea metodei CGM prin analiză avansată
Pentru a identifica o alternativă mai practică, echipa de cercetare a analizat datele CGM, o tehnologie portabilă care măsoară continuu nivelul glucozei, oferind o imagine mai clară asupra fluctuaţiilor glicemice din viaţa de zi cu zi.
Obiectivul cercetătorilor japonezi a fost să creeze o metodă de estimare a capacităţii de reglare a glucozei fără proceduri invazive.
Ei au analizat 64 de persoane fără diagnostic de diabet, utilizând dispozitive CGM, teste de toleranţă orală la glucoză (OGTT) şi proceduri standardizate care evaluează sensibilitatea la insulină şi metabolismul glucozei, pe care le-au validat apoi prin comparaţie cu date independente şi simulări matematice.
Analiza a arătat că AC-Var, un indicator al fluctuaţiilor glicemice derivat din CGM, se corelează puternic cu indexul de dispoziţie, un predictor consacrat al riscului de diabet.
Mai mult, modelul cercetătorilor, care combină AC-Var cu deviaţia standard a glicemiei, a depăşit performanţele markerilor tradiţionali ai diabetului, cum ar fi glicemia „a jeun", HbA1c sau OGTT, în estimarea acestui indice.
Simulările matematice au susţinut, de asemenea, că AC-Var poate detecta scăderea capacităţii organismului de reglare a glicemiei mai devreme decât indicatorii standard.
În studiile anterioare, cercetătorii au observat că, pe măsură ce diabetul se dezvoltă, capacitatea de control glicemic (secreţia de insulină, sensibilitatea şi eliminarea glucozei din sânge) creşte iniţial, apoi scade.
În această fază, markerii clasici, precum glicemia „a jeun", rămân constanţi, în timp ce AC-Var creşte, semnalând o disfuncţie metabolică timpurie, specifică fazelor iniţiale ale dezvoltării diabetului.
Folosind datele CGM, această abordare ar putea îmbunătăţi semnificativ detectarea timpurie şi estimarea riscului de diabet, fără a fi nevoie de recoltări de sânge sau alte proceduri costisitoare.
„Prin analiza datelor CGM cu ajutorul noului algoritm, am reuşit să identificăm persoane cu un control glicemic deficitar, când organismul nu reuşeşte să menţină nivelul glucozei din sânge în limite normale în mod eficient, chiar dacă testele convenţionale indicau valori în limite normale”, a explicat prof. Kuroda.
„Acest lucru înseamnă că putem detecta aceste probleme mult mai devreme, oferind şansa unor intervenţii preventive înainte de diagnosticarea diabetului”, a completat cercetătorul.
Totodată, ehipa a demonstrat că această metodă oferă o acurateţe superioară comparativ cu markerii tradiţionali în anticiparea complicaţiilor asociate diabetului, precum afecţiunile coronariene.
Pentru a facilita adoptarea la scară largă, cercetătorii au creat o aplicaţie web care permite pacienţilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să calculeze cu uşurinţă aceşti indici derivaţi din datele CGM.
„Scopul nostru final este să oferim un instrument practic şi accesibil pentru screening-ul extins al diabetului. Prin identificarea timpurie a anomaliilor în reglarea glucozei, sperăm să prevenim sau să întârziem apariţia bolii şi să reducem complicaţiile pe termen lung”, a precizat prof. Kuroda.
Studiul a fost publicat recent în revista Communications Medicine.
