Un nou concept tehnologic promite să schimbe radical modul în care sunt diagnosticate şi prevenite bolile mintale sau tulburările cognitive: „geamănul digital” al creierului, o copie virtuală care ar putea anticipa riscurile şi ar oferi soluţii personalizate pentru menţinerea sănătăţii mintale.
Termenul de „geamăn digital” nu are legătură cu biologia, ci cu tehnologia. El desemnează o replică virtuală a unui sistem real, care, alimentată cu date în timp real, imită comportamentul acestuia. Este ca o oglindă inteligentă care nu doar reflectă starea unui sistem, ci şi învaţă din fiecare mişcare, pentru a o anticipa următoarea.
În industrie, gemenii digitali sunt deja folosiţi de ani buni, pentru a preveni defecţiunile aeronavelor, a optimiza liniile de producţie sau a proiecta automobile care învaţă din datele de condus a mii de utilizatori. În agricultură, tehnologia ajută la anticiparea efectelor schimbărilor climatice asupra recoltelor.
În medicină, gemenii digitali reprezintă un pas major spre medicina personalizată. Modelele digitale ale inimii, de exemplu, pot simula funcţionarea organului unui pacient, anticipând modul în care acesta va reacţiona la aritmie sau la un tratament, fără a expune pacientul real la vreun risc.
Aplicarea aceluiaşi principiu asupra creierului deschide noi perspective pentru prevenirea şi tratarea bolilor neuropsihice.
Inteligenţa artificială (AI) joacă un rol central în această transformare. Prin analizarea unor volume uriaşe de date, AI poate detecta precoce semnele unei boli, poate selecta mai bine pacienţii pentru studii clinice şi simula evoluţia funcţiilor cognitive la nivel individual.
O astfel de abordare permite nu doar diagnosticarea timpurie, ci şi dezvoltarea de intervenţii personalizate, adaptate fiecărui individ.
Un grup de cercetători de la Duke University, Columbia University, Universitatea Nebrija şi compania CogniFit a dezvoltat recent un cadru inovator pentru crearea „gemenilor cognitivi digitali”. Aceştia integrează informaţii despre activitatea cerebrală, comportamente zilnice şi reacţii emoţionale, învăţând şi actualizându-se constant prin intermediul AI.
În viziunea cercetătorilor, fiecare persoană ar putea avea propriul geamăn digital cognitiv, capabil să anticipeze evoluţia memoriei, atenţiei sau a altor funcţii cognitive, şi să recomande activităţi personalizate pentru menţinerea sănătăţii mintale.
Elementul-cheie al acestei tehnologii constă în integrarea dispozitivelor deja existente, precum ceasuri inteligente, brăţări de fitness, senzori pentru monitorizarea somului, care oferă date continue despre corp: ritmul cardiac, calitatea somnului, nivelul de activitate sau stresul.
Toate aceste informaţii ar putea alimenta în timp real „geamănul digital”, care ar adapta recomandările şi programele cognitive în funcţie de starea fiecărei persoane. AI ar funcţiona ca un dirijor, sincronizând toate aceste date şi anticipând nevoile utilizatorului.
Spre deosebire de jocurile tradiţionale de „antrenament mental”, ale căror beneficii sunt limitate, gemenii cognitivi oferă un ecosistem dinamic, ajustat în timp real, sub supravegherea specialiştilor şi bazat pe dovezi ştiinţifice. Este o schimbare de paradigmă: de la exerciţii generice la o medicină preventivă cu adevărat personalizată.
Desigur, apar şi provocări. Crearea gemenilor digitali ai creierului trebuie să respecte confidenţialitatea datelor, să asigure transparenţa algoritmilor şi să evite excluderea persoanelor vârstnice sau a celor cu acces limitat la tehnologie. Cu toate acestea, potenţialele beneficii sunt considerabile. O analiză recentă a arătat că utilizarea tehnologiei contribuie la prevenirea şi întârzierea declinului cognitiv, atât cel normal legat de vârstă, cât şi cel patologic.
Gemenii digitali se anunţă a fi una dintre marile revoluţii ale secolului XXI în medicină şi neuroştiinţă. Dacă odinioară ideea unui computer în buzunar părea science-fiction, în curând va deveni la fel de firesc să avem un „geamăn cognitiv” care ne însoţeşte şi ne ajută să avem grijă de propria sănătate mintală.
Studiul a fost publicat recent în revista Nature mental health.
