Cercetătorii de la universitatea publică ETH Zurich, din Elveţia, au dezvoltat prima tehnologie capabilă să recunoască biomarkeri în sângele menstrual, direct în absorbantele igienice.
MenstruAI este concepută pentru a permite utilizatoarelor să-şi verifice sănătatea în mod regulat şi fără efort. Aplicaţia este simplă şi uşor de folosit, spun cercetătorii.
Utilizatoarea poartă un absorbant cu senzor integrat care nu are componente electronice, iar după utilizare, face o fotografie acestuia cu telefonul mobil, imaginea fiind apoi analizată automat prin intermediul aplicaţiei.
La nivel mondial, peste 1,8 miliarde de adolescente şi femei au menstruaţie, însă sângele menstrual are un rol puţin semnificativ în domeniul medical.
„Până acum, sângele menstrual a fost considerat un deşeu. Noi arătăm că este o sursă valoroasă de informaţii”, spune Lucas Dosnon, autor principal şi doctorand la Universitatea din Zurich, afiliată Spitalul Universitar Balgrist.
Sângele menstrual conţine sute de proteine, dintre care multe prezintă o corelaţie directă cu nivelurile regăsite în sângele venos. Diverse afecţiuni, inclusiv tumori precum cancerul ovarian sau endometrioza, determină apariţia unor proteine specifice în circulaţie, acestea având potenţialul de a fi utilizate ca biomarkeri în depistarea timpurie a bolilor.
Cercetătorii de la ETH au folosit trei biomarkeri ca punct de plecare pentru această tehnologie. În prezent, aplicaţia poate detecta proteina C-reactivă (CRP) ca marker general al inflamaţiei, markerul tumoral CEA, tipic crescut în diverse tipuri de cancer, şi CA-125, o proteină ce poate fi crescută în endometrioză şi în cancerul ovarian.
Cercetătorii investighează şi alţi biomarkeri proteici care urmează să fie integraţi, cu scopul de a oferi o imagine mai cuprinzătoare asupra diverselor aspecte ale stării de sănătate.
Deşi tehnologia integrată în absorbant funcţionează fără echipamente de laborator, fiind practică şi accesibilă, cercetătorii spun că aceasta nu este un substitut pentru un control medical de rutină.
Aceeaşi funcţionalitate ca un test Covid
Aplicaţia utilizează o bandă de testare rapidă pe suport de hârtie, un principiu familiar din testele rapide pentru Covid, doar că de data aceasta analizează sânge în loc de salivă.
Când biomarkerul din sângele menstrual intră în contact cu un anticorp specific de pe banda de testare, apare un indicator colorat. Intensitatea culorii variază în funcţie de concentraţia proteinei respective.
Cu cât concentraţia este mai mare, cu atât culoarea este mai închisă. Zona de testare este încorporată într-o mică cameră flexibilă din silicon, care poate fi combinată cu un absorbant igienic disponibil comercial.
Datorită acestei inovaţii, doar un mic volum de sânge ajunge la senzor, evitând dispersia necontrolată şi asigurând acurateţea rezultatului.
Rezultatele pot fi citite cu ochiul liber sau cu o aplicaţie dezvoltată special, bazată pe învăţare automată, care evaluează intensitatea culorii.
Autorii inovaţiei explică faptul că aplicaţia poate detecta şi diferenţele fine, cum ar fi variaţiile în cantitatea de proteine, transformând aceste informaţii în rezultate clare şi uşor de interpretat.
Funcţionează în viaţa reală?
După primele testări, realizate cu ajutorul unor voluntare, cercetătorii pregătesc acum un studiu mai extins, la care vor participa peste o sută de persoane. Ei vor să vadă cum funcţionează tehnologia în viaţa de zi cu zi şi dacă rezultatele obţinute se potrivesc cu cele oferite de analizele standard de laborator.
În acelaşi timp, trebuie verificat dacă produsul respectă toate normele legale pentru a putea fi pus pe piaţă. Acest lucru înseamnă, printre altele, să se testeze dacă materialele folosite sunt sigure pentru corpul uman şi nu provoacă reacţii adverse.
În paralel, echipa colaborează cu experţi în design de la Universitatea de Arte din Zurich (ZHdK). Obiectivul lor este optimizarea experienţei utilizatorului, reducând astfel barierele psihologice.
„Este vorba şi despre conceperea tehnologiei într-un mod care să o facă acceptabilă atât tehnic, cât şi social”, afirmă prof. Inge Herrmann de la Universitatea din Zurich, al cărei laborator a dezvoltat noua abordare.
Tehnologia poate servi ca sistem de avertizare timpurie, utilizatoarele putând solicita o opinie medicală de specialitate în cazul unor valori anormale.
Aceasta nu are scopul de a înlocui diagnosticul clasic, ci de a oferi informaţii privind momentul oportun pentru un consult medical.
În plus, evoluţia sănătăţii poate fi monitorizată pe termen lung, iar eventualele schimbări pot fi înţelese mai bine, spun autorii.
„Când vorbim despre îngrijirea sănătăţii, nu putem ignora jumătate din omenire”, subliniază prof. Herrmann.
Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că menstruaţia rămâne un subiect puternic stigmatizat, chiar şi în mediile academice, mulţi percepând iniţiativa ca fiind „dezgustătoare sau nepractică”.
