Un nou test de sânge ar putea transforma modul în care medicii evaluează procesul de îmbătrânire. În loc să ofere doar o estimare generală a vârstei biologice, acest test inovator poate indica cu precizie cât de rapid îmbătrânesc diferite organe ale corpului, deschizând calea către tratamente personalizate pentru prevenirea bolilor cronice.
Corpul uman nu îmbătrâneşte uniform, unele organe se pot degrada mai repede decât altele din cauza factorilor genetici, de stil de viaţă sau de mediu.
Testele actuale estimează doar vârsta biologică generală, fără a indica ce sisteme sunt cele mai afectate.
Cercetătorii au dezvoltat acum un test care analizează îmbătrânirea a 11 sisteme fiziologice, printre care inima, plămânii, creierul, sistemul metabolic şi imunitar.
Echipa de cercetare a colectat date medicale detaliate de la aproximativ 7.500 de persoane, inclusiv analize de sânge, istoricul medical, forţa musculară şi alţi indicatori fizici. Au fost identificaţi biomarkeri din sânge, precum colesterolul şi glicemia, corelaţi cu afecţiuni specifice fiecărui organ.
Apoi, folosind inteligenţă artificială (AI), aceste date au fost combinate cu modele de metilare a ADN-ului (un proces care reglează activitatea genelor şi se modifică odată cu vârsta), obţinându-se un algoritm numit „Systems Age”. Acesta generează scoruri individuale pentru fiecare sistem fiziologic, indicând nivelul de îmbătrânire al acestuia.
Pentru a valida testul, cercetătorii l-au aplicat pe probe de sânge provenite de la peste 8.000 de persoane. Rezultatele au arătat că testul estimează mai bine riscul de boli specifice decât testele epigenetice anterioare, care ofereau un singur scor global. De exemplu, scorul dedicat inimii s-a dovedit a fi un indicator predictiv mai precis pentru bolile cardiovasculare decât metodele clasice.
Un aspect esenţial evidenţiat de cercetători este că persoane cu aceeaşi vârstă biologică pot prezenta tipare de îmbătrânire profund diferite. Astfel, o persoană poate avea un sistem imunitar care îmbătrâneşte mai rapid, dar un creier relativ protejat de efectele înaintării în vârstă. Acest tip de informaţii poate ajuta medicii să recomande intervenţii personalizate, de la schimbări în stilul de viaţă până la tratamente ţintite.
Specialiştii subliniază că acest test nu este încă utilizat în practica clinică, dar ar putea deveni un instrument esenţial în domeniul medicinei preventive.
Studiul a fost publicat recent în revista Nature Aging şi reprezintă un pas important în direcţia înţelegerii îmbătrânirii la nivel individual, cu potenţialul de a creşte speranţa de viaţă şi calitatea acesteia.
