O cercetare recentă arată că anumite intervenţii chirurgicale pot fi realizate în siguranţă de la mii de kilometri distanţă, cu ajutorul roboţilor controlaţi de chirurgi prin conexiuni video securizate.
Chirurgii pot efectua în condiţii de siguranţă două tipuri de intervenţii chirurgicale frecvente de la distanţe de până la 2.800 de kilometri, potrivit unui studiu recent.
Rezultatele indică faptul că această formă de chirurgie la distanţă oferă şanse de succes similare cu cele ale intervenţiilor robotice realizate local.
Cercetarea a analizat telechirurgia, o tehnică ce permite medicilor să opereze pacienţi aflaţi în alte locaţii, folosind un robot chirurgical conectat printr-o legătură video securizată.
Studiul a fost iniţiat de cercetători din China, notează că dovezile solide privind eficienţa acestei metode au fost până acum limitate.
Obiectivul principal a fost evaluarea dacă telechirurgia poate obţine rezultate comparabile, denumite din punct de vedere statistic „neinferioare”, faţă de chirurgia robotică realizată în aceeaşi unitate medicală.
Intervenţiile analizate au fost prostatectomia, procedură care presupune îndepărtarea chirurgicală a prostatei, şi nefrectomia parţială, care constă în excizia unei tumori renale.
În cadrul studiului, 72 de pacienţi au fost repartizaţi aleatoriu pentru a beneficia fie de chirurgie la distanţă, fie de chirurgie robotică locală, criteriul principal de evaluare fiind rezultatul intervenţiei.
Analiza datelor a arătat că telechirurgia nu a fost inferioară chirurgiei efectuate local în ceea ce priveşte probabilitatea de succes operator.
Sistemul utilizat a funcţionat stabil la distanţe cuprinse între 1.000 şi 2.800 de kilometri.
Rezultatele au fost publicate, marţi, în revista The BMJ, autorii precizând că acesta este primul studiu clinic randomizat din domeniul telechirurgiei.
Cercetătorii subliniază că, deşi telechirurgia este analizată de peste 30 de ani, până acum au lipsit dovezi solide care să confirme în mod clar siguranţa şi consistenţa rezultatelor obţinute.
Ei subliniază potenţialul acestei tehnici pentru spitalele din zone rurale, unde accesul la chirurgi specializaţi este limitat, precum şi pentru îngrijirea pacienţilor din zone afectate de dezastre sau conflicte armate.
Totuşi, autorii şi experţi independenţi menţionează că sunt necesare studii mai ample pentru a evalua pe termen lung siguranţa, eficienţa, costurile, formarea personalului şi experienţa pacienţilor înainte ca telechirurgia să fie utilizată pe scară largă în practica medicală curentă.
