Un nou studiu arată că aplicarea unor formule mai moderne de calcul pentru riscul cardiovascular ar reduce drastic numărul persoanelor de vârstă mijlocie considerate eligibile pentru administrarea preventivă a aspirinei, în scopul prevenirii bolilor de inimă.
Cercetarea a fost realizată de specialişti de la Rochester General Hospital, University of Texas Southwestern Medical Center şi Aga Khan University, care au evaluat modul în care noile metode de calcul al riscului cardiovascular (cunoscute sub numele PREVENT) pot schimba criteriile pe baza cărora o persoană este considerată potrivită pentru administrarea preventivă a aspirinei.
În prezent, ghidurile americane ale US Preventive Services Task Force recomandă ca aspirina să fie luată în considerare pentru prevenirea bolilor de inimă la persoanele între 40 şi 59 de ani care nu prezintă un risc crescut de sângerări şi la care estimările medicale arată o şansă de cel puţin 10% de a face o boală cardiovasculară în următorul deceniu.
Noul sistem de calcul, denumit PREVENT (Predicting Risk of Cardiovascular Disease Events), oferă o evaluare mai exactă şi tinde să indice un risc cardiovascular mai mic pentru majoritatea persoanelor, comparativ cu metodele folosite anterior. Totuşi, până acum nu a fost analizat modul în care aceste diferenţe pot influenţa recomandările privind administrarea aspirinei pentru prevenţie.
Studiul, publicat în revista JAMA Internal Medicine, pe 29 septembrie, a evaluat date colectate între 2015 şi 2020 de la 3.158 de participanţi la sondajul naţional de sănătate şi nutriţie (NHANES), reprezentând aproximativ 59,4 milioane de adulţi americani cu vârste între 40 şi 59 de ani, fără boli cardiovasculare diagnosticate.
Persoanele cu afecţiuni asociate riscului crescut de sângerare, cum ar fi boala renală severă, albuminuria (prezenţa albuminei în urină), trombocitopenia (scăderea numărului de trombocite), insuficienţa cardiacă, cancerul sau tratamentele cu steroizi ori anticoagulante, au fost excluse din analiză.
Cercetătorii au comparat proporţia de adulţi eligibili pentru aspirină folosind ambele modele de calcul.
Conform formulei vechi, 8,3% dintre adulţii de vârstă mijlocie (aproximativ 4,9 milioane de persoane) ar fi candidaţi pentru aspirină, în timp ce modelul PREVENT reduce acest procent la doar 1,2% (circa 700.000 de persoane).
Mai mult, dintre cei consideraţi eligibili anterior, 85,9% nu mai îndeplinesc pragul de risc conform PREVENT.
Analiza a mai arătat că aproape 97% dintre adulţii care spun că iau aspirină pentru prevenţie nu prezintă, potrivit noii metode de calcul, un risc suficient de mare, adică nu ajung la nivelul de 10% considerat necesar pentru ca tratamentul să fie justificat.
Autorii subliniază că aceste rezultate ridică semne de întrebare legate de menţinerea actualului prag de 10%, care reprezintă limita peste care o persoană este considerată suficient de expusă riscului de boală cardiovasculară pentru a i se recomanda preventiv aspirina.
Este posibil ca stabilirea unor limite specifice pentru metoda de calcul PREVENT să necesite cercetări suplimentare care să simuleze diferite scenarii şi să evalueze mai exact echilibrul dintre beneficiile şi riscurile administrării aspirinei.
Concluzia cercetării indică faptul că majoritatea adulţilor de vârstă mijlocie care iau aspirină preventiv nu mai sunt consideraţi eligibili conform noilor criterii, ceea ce ar putea deschide calea pentru reevaluarea şi reducerea utilizării inutile a aspirinei în prevenţia bolilor cardiovasculare.
