Suplimentele cu melatonină ar putea creşte riscul de insuficienţă cardiacă la persoanele cu insomnie cronică, potrivit rezultatelor unui studiu care va fi prezentat la Sesiunea Ştiinţifică anuală a Asociaţiei Americane a Inimii (American Heart Association/AHA) ce începe vineri. O analiză a datelor medicale pe cinci ani a peste 130.000 de adulţi care sufereau de insomnie şi foloseau melatonină de cel puţin un an a arătat că aceştia aveau o probabilitate mai mare de a fi diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă, de a necesita spitalizare din cauza acestei afecţiuni sau de a deceda din orice cauză.
Melatonina, un hormon natural implicat în reglarea somnului, este frecvent folosită sub formă de supliment pentru tratarea insomniei.
Un nou studiu sugerează însă că administrarea zilnică, pe termen lung, a acestor suplimente ar putea fi asociată cu un risc crescut de insuficienţă cardiacă, spitalizare şi deces la persoanele care suferă de insomnie cronică.
Melatonina este produsă în mod natural de glanda pineală şi ajută la reglarea ciclului somn-veghe, nivelurile sale crescând în timpul nopţii şi scăzând în timpul zilei.
Versiunile sintetice, identice din punct de vedere chimic cu hormonul natural, sunt disponibile fără prescripţie medicală în multe ţări, însă concentraţia şi puritatea pot varia între mărci, deoarece suplimentele nu sunt reglementate la fel ca medicamentele.
Noul studiu, care va fi prezentat la reuniunea ştiinţifică anuală a Asociaţiei Americane a Inimii (American Heart Association/AHA), ce va începe săptămâna aceasta, vineri, la New Orleans, a analizat datele a peste 130.000 de adulţi diagnosticaţi cu insomnie cronică.
Folosind o bază de date internaţională de amploare (TriNetX Global Research Network), cercetătorii au analizat cinci ani de dosare medicale electronice ale adulţilor cu insomnie cronică, care aveau menţionată melatonina în fişele lor medicale şi o utilizaseră timp de peste un an.
Participanţii care nu aveau menţionată melatonina în istoricul medical au fost incluşi în grupul de control.
Persoanele care fuseseră deja diagnosticate cu insuficienţă cardiacă sau care primiseră alte tratamente pentru somn au fost excluse din analiză.
Cercetătorii au definit „utilizarea pe termen lung” a melatoninei ca administrarea timp de cel puţin un an, conform înregistrărilor medicale electronice.
Rezultatele au arătat că pacienţii cu insomnie care au utilizat melatonină timp de cel puţin 12 luni aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă în următorii cinci ani, comparativ cu cei care nu foloseau acest supliment (4,6% faţă de 2,7%).
O analiză suplimentară, bazată pe criterii mai stricte, cel puţin două reţete de melatonină eliberate la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc cu 82% mai mare. De asemenea, pacienţii care utilizau melatonină au prezentat un risc de spitalizare pentru insuficienţă cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare şi un risc aproape dublu de deces din orice cauză, comparativ cu cei din grupul de control, pe parcursul celor cinci ani de urmărire.
Autorul principal al studiului, dr. Ekenedilichukwu Nnadi, medic rezident în medicină internă la SUNY Downstate/Kings County Primary Care din Brooklyn, a subliniat că rezultatele sugerează o posibilă asociere între utilizarea pe termen îndelungat a melatoninei şi efectele adverse cardiovasculare.
„Dacă aceste date vor fi confirmate prin cercetări suplimentare, va fi nevoie ca medicii să reevalueze modul în care recomandă melatonina pacienţilor cu tulburări de somn”, a declarat el, citat într-un comunicat al AHA.
Deşi melatonina este adesea considerată un remediu natural şi sigur, dovezile privind siguranţa sa cardiovasculară pe termen lung lipsesc.
Potrivit AHA, insuficienţa cardiacă afectează în prezent peste 6,7 milioane de adulţi americani şi apare atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge oxigenat pentru a susţine funcţiile organismului.
Marie-Pierre St-Onge, profesor de medicină nutriţională la Columbia University Irving Medical Center, care nu a fost implicată în cercetare, a atras atenţia că melatonina nu este aprobată în Statele Unite ca tratament pentru insomnie şi nu ar trebui utilizată pe perioade îndelungate fără o indicaţie medicală clară.
Studiul prezintă însă şi limite importante. Întrucât baza de date include ţări unde melatonina se eliberează doar pe bază de reţetă (cum este Marea Britanie) şi altele unde este disponibilă fără prescripţie (cum este cazul în Statele Unite), nu s-a putut determina cu exactitate câţi participanţi luau suplimentul fără ca acest lucru să se regăsească în registrele medicale consultate.
De asemenea, cercetătorii nu au avut informaţii privind severitatea insomniei sau a altor afecţiuni psihice, precum depresia şi anxietatea, care pot influenţa atât utilizarea melatoninei, cât şi riscul cardiovascular.
Autorii subliniază că rezultatele indică doar o asociere, şi nu o relaţie cauzală, şi că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a evalua siguranţa pe termen lung a melatoninei asupra sănătăţii inimii.
Conferinţa AHA, care se va desfăşura între 7 şi 10 noiembrie, reprezintă un eveniment internaţional de referinţă, dedicat celor mai recente progrese ştiinţifice, cercetări şi actualizări bazate pe dovezi în domeniul ştiinţelor cardiovasculare.
