Un studiu clinic internaţional arată că administrarea unui medicament oral la nou-născuţi diagnosticaţi genetic cu atrofie musculară spinală (AMS) chiar din primele săptămâni de viaţă poate preveni apariţia simptomelor severe, îmbunătăţi funcţia motorie şi creşte semnificativ şansele de supravieţuire. Cercetarea, coordonată de specialişti de la St. Jude Children's Research Hospital din Statele Unite, demonstrează că iniţierea timpurie a tratamentului este sigură şi eficientă, oferind copiilor posibilitatea de a se dezvolta aproape la fel ca cei sănătoşi.
Atrofia musculară spinală este o boală genetică rară, caracterizată prin slăbiciune şi atrofie musculară progresivă. Aceasta afectează neuronii motori din măduva spinării, responsabili de controlul mişcărilor voluntare, precum mersul, înghiţirea şi respiraţia.
Pe măsură ce aceşti neuroni se deteriorează, muşchii îşi pierd funcţionalitatea, ceea ce poate duce la dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice şi, în cazuri severe, la complicaţii respiratorii.
Forma cea mai comună şi severă a bolii, AMS de tip 1 (AMS-1), duce la slăbiciune musculară progresivă şi, în absenţa tratamentului, la deces înainte de vârsta de 2 ani.
Un nou studiu clinic arată acum că nou-născuţii cu atrofie musculară spinală pot începe tratamentul imediat după naştere. Potrivit studiului, medicamentul cu administrare orală risdiplam aduce beneficii pacienţilor prin îmbunătăţirea funcţiei motorii şi creşterea ratei de supravieţuire.
În august 2020, tratamentul a fost aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite doar pentru pacienţi cu vârsta de minimum 2 luni, indicaţie pe care agenţia americană de reglementare a extins-o, în luna mai 2022, şi la copii sub două luni.
Rezultatele unui studiu clinic de fază II, publicate marţi în revista New England Journal of Medicine - NEJM, arată că administrarea medicamentului de la vârsta de 16 zile, înainte de apariţia simptomelor, este sigură şi eficientă.
„Impactul administrării tratamentului la scurt timp după naştere este destul de spectaculos. Până la vârsta de 2 ani, am observat că majoritatea copiilor trataţi mergeau şi erau în stare generală bună de sănătate. Am demonstrat în acest studiu că, prin tratament la scurt timp după naştere, medicamentul menţine un profil bun de siguranţă şi generează un răspuns clinic favorabil. Am învăţat că este esenţial să începem tratamentul cât mai repede. Fiecare zi contează”, a declarat dr. Richard Finkel, autor principal al studiului, director al Center for Experimental Neurotherapeutics şi medic la Secţia de Medicină Pediatrică de la St. Jude, care a condus studiul din Statele Unite ca membru al Nemours Children's Health.
Bebeluşii cu mutaţiile genetice care cauzează AMS au început administrarea zilnică a tratamentului în primele şase săptămâni de viaţă, înainte de apariţia semnelor clare ale bolii, şi au fost urmăriţi timp de doi ani.
Studiul a avut loc în mai multe centre din lume, inclusiv la Nemours Children's Health în Statele Unite, şi a fost finalizat de 23 de pacienţi.
Dintre cei opt copii cu predispoziţie genetică pentru forma cea mai severă de AMS, tip 1, şapte au putut sta în şezut la 12 luni, iar cinci au putut merge până la finalul perioadei de raportare de doi ani, în care nu s-a înregistrat niciun deces.
Dintre cei 18 copii cu mutaţie asociată unei forme mai uşoare, toţi au reuşit să stea în şezut la 12 luni şi să meargă la 24 de luni, majoritatea atingând aceste repere în intervale comparabile cu dezvoltarea normală. Niciun copil nu a avut evenimente adverse majore legate de tratament.
„Pentru familiile care se confruntă cu diagnosticul de SMA, rezultatele acestui studiu oferă o speranţă reală. Tratarea copiilor înainte de apariţia simptomelor, când aceştia încă se dezvoltă normal, poate schimba complet evoluţia bolii. Nu mai gestionăm doar simptomele, ci păstrăm forţa, funcţia şi calitatea vieţii încă de la început”, a adăugat dr. Aledie Navas, coautor al studiului, de la Nemours Children's Hospital.
SMA cauzează pierderea unui anumit tip de neuron care activează muşchii, iar fără aceşti neuroni, ţesutul muscular începe să se atrofieze. Medicamentul testat în studiu, precum şi alte tratamente similare acţionează prevenind acumularea atrofiei în timp.
Prin administrarea mai devreme, cercetătorii speră să evite pierderea musculară şi, astfel, să întârzie sau să prevină şi mai mult progresia bolii faţă de abordările actuale.
Deşi medicamentul încetineşte progresia bolii, niciun tratament existent în prezent nu este curativ. Totuşi, succesul acestei abordări la nou-născuţi sugerează că intervenţiile timpurii pot fi foarte benefice.
Studiul RAINBOWFISH este în desfăşurare şi continuă direcţia stabilită de studiile anterioare cu acest medicament la sugari, copii şi adulţi cu SMA, demonstrând un profil solid de siguranţă şi beneficii clinice cu acest medicament administrat zilnic pe cale orală.
„Tratamentul bebeluşilor imediat după naştere este o etapă importantă, dar vom continua să investigăm modalităţi şi mai bune de a le oferi acestor copii şansa la o viaţă normală”, a mai precizat dr. Finkel.
În acest sens, echipa a început deja testarea medicamentului şi mai devreme în viaţă, în mediul prenatal, ceea ce a arătat rezultate promiţătoare într-un studiu clinic de fază I, prezentat la începutul acestui an, tot în NEJM.
În luna februarie, echipa a testat, în premieră, tratamentul prenatal cu acest medicament, administrat mamei în ultimele şase săptămâni de sarcină.
Potrivit medicilor implicaţi în tratament, noile rezultate confirmă beneficiile acestei noi abordări în tratamentul prenatal al bolilor neurodegenerative şi subliniază importanţa intervenţiilor timpurii în gestionarea afecţiunilor genetice severe.
Se estimează că boala afectează 1 din 11.000 nou-născuţi în Statele Unite.
St. Jude Children's Research Hospital este un spital situat în Memphis, statul american Tennessee, fiind dedicat în principal studierii şi tratării cancerelor la copii.
Cauza principală a AMS este o mutaţie a genei SMN1 (Survival Motor Neuron 1), localizată pe cromozomul 5, care duce la producerea insuficientă a proteinei SMN, esenţială pentru supravieţuirea neuronilor motori. Se estimează că aproximativ 1 din 50 de persoane este purtătoare a unei gene defecte, fără a prezenta simptome.
În România, pacienţii cu atrofie musculară spinală beneficiază de tratament decontat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din anul 2019, după proteste organizate de pacienţi şi de însoţitorii acestora.
Numărul de pacienţi diagnosticaţi cu AMS în România este, însă, semnificativ sub cel real, din cauza numărului insuficient de teste de screening. În 2023, şase cazuri de nou născuţi cu AMS au fost depistate în urma derulării unui proiect-pilot în care s-au efectuat teste de screening la un număr de 11.000 de bebeluşi.
