Starea de sănătate a dinţilor în copilărie poate influenţa sănătatea generală şi la mulţi ani după înlocuirea dinţilor de lapte cu cei permanenţi. Un studiu de amploare arată că persoanele care au avut carii multiple sau inflamaţie severă a gingiilor în copilărie prezintă, la maturitate, o incidenţă mai mare pentru boli cardiovasculare.
O cercetare realizată de specialişti de la Universitatea din Copenhaga a analizat datele a 568.778 de copii născuţi între anii 1963 şi 1972, înregistraţi în Registrul Naţional de Stomatologie Pediatrică din Danemarca.
Aceste informaţii au fost corelate cu datele din Registrul Naţional al Pacienţilor privind bolile cardiovasculare raportate între 1995 şi 2018, perioadă în care participanţii aveau între 30 şi 56 de ani.
Analiza a evidenţiat un tipar clar. Copiii cu numeroase carii au avut, la vârsta adultă, o incidenţă a bolilor cardiovasculare cu până la 45% mai mare comparativ cu cei cu puţine carii.
În cazul copiilor cu gingivită severă, incidenţa a fost cu până la 41% mai mare.
Valorile au variat în funcţie de sex, însă tendinţa a fost similară. De asemenea, riscul a crescut odată cu agravarea problemelor dentare pe parcursul copilăriei.
Rezultatele vor fi publicate în numărul din aprilie al revistei International Journal of Cardiology.
Studiul nu a investigat mecanismele biologice, ci a identificat doar corelaţii statistice. O posibilă explicaţie propusă de autori este inflamaţia.
Expunerea timpurie la inflamaţie, determinată de carii şi boli gingivale, ar putea influenţa modul în care organismul reacţionează ulterior la procese inflamatorii.
Alte cercetări au arătat o asociere între parodontită (inflamaţie cronică a ţesuturilor care susţin dinţii) şi bolile cardiovasculare.
Un raport anterior al World Heart Federation menţionează existenţa unor dovezi solide privind faptul că parodontita creşte riscul de boală cardiovasculară şi sugerează că bacteriile implicate pot declanşa inflamaţie sistemică şi pot accelera procesul de ateroscleroză.
Într-un alt studiu realizat de aceeaşi echipă, s-a observat un tipar similar în cazul diabetului zaharat de tip 2. Copiii cu gingivită severă au avut o incidenţă cu până la 87% mai mare a acestei afecţiuni la maturitate, iar cei cu carii multiple, o incidenţă cu 19% mai mare.
Autorii au luat în calcul şi nivelul de educaţie al participanţilor, indicator asociat frecvent cu stilul de viaţă şi starea generală de sănătate. Datele au fost ajustate în funcţie de acest factor, precum şi în funcţie de prezenţa diabetului zharat de tip 2, cunoscut ca factor de risc cardiovascular. Chiar şi după aceste ajustări, asocierea dintre problemele dentare din copilărie şi bolile cardiovasculare a rămas evidentă.
Cercetarea este un studiu de cohortă, care urmăreşte în timp un grup bine definit pentru a evalua impactul unei expuneri - în acest caz, sănătatea orală precară - asupra apariţiei unor boli. Autorii subliniază că rezultatele arată doar o asociere şi nu pot demonstra o relaţie cauzală directă.
În Danemarca, 20% dintre copii şi adolescenţi concentrează 80% din totalul problemelor stomatologice înregistrate.
Identificarea timpurie a grupurilor cu risc crescut ar putea permite orientarea măsurilor de prevenţie către aceste categorii. Deşi tratarea dinţilor în copilărie nu elimină riscul de boală cardiovasculară, îmbunătăţirea sănătăţii orale ar putea contribui la beneficii pe termen lung pentru sănătate, potrivit autorilor cercetării.
