O combinaţie de nutrienţi a ameliorat comportamentele asociate autismului în modele animale, însă experţii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudenţă

O combinaţie de nutrienţi a ameliorat comportamentele asociate autismului în modele animale, însă experţii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudenţă

Un studiu experimental indică faptul că asocierea unor nutrienţi obişnuiţi, administraţi în doze mici, ar putea influenţa simptomele comportamentale observate în modele animale de autism, sugerând o posibilă direcţie de cercetare pentru abordări nutriţionale pe termen lung. Experţi independenţi consideră însă că atât formulările folosite, cât şi robusteţea concluziilor necesită prudenţă.

Un studiu, publicat în revista cu acces deschis PLOS Biology pe 2 decembrie, a analizat efectele unei combinaţii de nutrienţi asupra unor comportamente asociate autismului în modele murine, însă un expert independent consideră că atât formulările folosite, cât şi robusteţea concluziilor necesită prudenţă.

Cercetători de la Academia Sinica din Taiwan au raportat că un amestec cu doze mici de zinc, serină şi aminoacizi cu lanţ ramificat (BCAA) a ameliorat deficitele comportamentale în trei modele murine diferite de tulburare de spectru autist (TSA).

Autorii arată că, atunci când sunt administrate împreună, cele trei suplimente alimentare favorizează comunicarea dintre neuroni în creier şi îmbunătăţesc comportamentele sociale la şoarecii cu trăsături de autism.

Rezultatele au fost confirmate în două modele murine suplimentare, indicând că eficienţa la doze mici depinde de efectul combinat al celor trei suplimente, nu de acţiunea fiecărui nutrient separat.

Tulburarea din spectrul autist este asociată cu dezvoltare neuronală anormală, care afectează modul în care neuronii sunt conectaţi, iar nutriţia este considerată unul dintre factorii de mediu care influenţează TSA.

Zincul, serina şi BCAA sunt descrise individual ca având efecte benefice asupra conectivităţii neuronale. Pe această bază, cercetătorii au presupus că un amestec al celor trei substanţe ar putea fi mai eficient decât administrarea separată a acestora şi ar permite reducerea dozelor necesare pentru fiecare componentă.

Ipoteza a fost testată în trei modele murine de TSA. Echipa a măsurat cantităţile de proteine implicate în sinapse, a utilizat imagistică pe bază de calciu pentru a examina activitatea neuronală în amigdala cerebrală şi a evaluat comportamentul social al animalelor.

După administrarea unui cocktail format din cele trei substanţe, creierul şoarecilor cu trăsături de autism a prezentat un profil al expresiei proteinelor sinaptice care semăna cu cel al şoarecilor normali, iar hiperactivitatea anormală a neuronilor din amigdală a fost redusă.

În paralel, cercetătorii au observat îmbunătăţirea comportamentelor sociale la animalele tratate cu acest amestec de nutrienţi. În schimb, atunci când fiecare supliment a fost administrat separat în aceleaşi doze mici, nu s-a constatat niciun efect asupra comportamentului animalelor, iar această lipsă de eficacitate s-a menţinut şi în două modele murine suplimentare.

Potrivit cercetătorilor, deşi contribuţia exactă a fiecărei substanţe nu este încă pe deplin clară, în autism sunt implicate sute de gene cu funcţii moleculare diferite, ceea ce face nepractică, pentru o afecţiune atât de complexă precum TSA, o strategie terapeutică strict ţintită pe câte o singură genă.

Conform autorilor, rezultatele arată că un amestec nutritiv cu doze mici de zinc, BCAA şi serină, care acţionează combinat pentru a îmbunătăţi funcţia sinaptică şi comportamentele sociale în trei modele murine de TSA, ar putea reprezenta, pe viitor, o opţiune mai sigură şi mai uşor de folosit pe termen lung, cu potenţial de aplicare la scară largă, încă din copilărie.

Cercetătorii arată că fiecare nutrient, luat separat, poate avea efecte asupra funcţiei sinaptice doar la doze mari, însă în doze mici nu produce niciun beneficiu. În schimb, când zincul, serina şi BCAA au fost combinate în doze mici, amestecul a normalizat profilul proteinelor sinaptice şi a îmbunătăţit comportamentul social în trei modele murine diferite de autism.

Experimentele au arătat că, după doar şapte zile de tratament cu o combinaţie din aceşti trei nutrienţi, activitatea şi conectivitatea circuitelor neuronale s-au schimbat semnificativ, iar aceste modificări au putut fi observate direct pe parcursul măsurătorilor, ceea ce susţine efectele benefice ale acestei combinaţii de suplimente nutritive în doze mici.

Cercetarea a fost finanţată de Academia Sinica, şi de National Science and Technology Council, din Taiwan.

Specialiştii atrag atenţia că rezultatele obţinute în experimente pe animale trebuie descrise şi interpretate cu prudenţă, mai ales când sunt raportate îmbunătăţiri ale unor comportamente legate de tulburări umane complexe

Experţi independenţi care au analizat rezultatele acestui studiu atrag atenţia că dovezile pentru efectul combinaţiei zinc-BCAA-serină în modele murine de autism sunt încă limitate, şi avertizează asupra interpretării excesive a acestui studiu despre suplimente şi comportamente asociate autismului la şoareci.

Dr. Tobias Bast, conferenţiar asociat la Facultatea de Psihologie a Universităţii Nottingham, din Marea Britanie, subliniază în principal că nu ar trebui folosită expresia „şoareci cu autism”. Autismul este o afecţiune umană, iar modelele murine utilizate în studiu reproduc doar anumite trăsături genetice şi comportamentale relevante pentru autism, fără a reflecta întregul spectru al afecţiunii.

Din acest motiv, spune el, ar trebui să se evite supraevaluarea asemănărilor dintre modelele animale şi afecţiunile umane. În ceea ce priveşte eficienţa amestecului de suplimente, dr. Bast afirmă că dovezile prezentate sunt limitate din cauza problemelor legate de analizele statistice şi de designul experimentelor.

În primul rând, pentru a arăta clar că amestecul celor trei suplimente chiar funcţionează mai bine decât administrarea separată a acestora sau decât placebo (apa, folosită ca martor), ar fi trebuit să existe o dovadă statistică solidă că efectul tratamentului diferă semnificativ în funcţie de tipul de şoarece folosit în experiment.

El spune că autorii par să fi tras concluzii despre faptul că un grup s-a îmbunătăţit „mai mult decât altul” fără să aibă testele statistice necesare pentru a demonstra acest lucru. În al doilea rând, expertul atrage atenţia că în unele experimente comportamentul social al animalelor a fost evaluat de mai multe ori la aceiaşi şoareci, după tratamente administrate pe rând, ceea ce poate influenţa rezultatele.

Potrivit specialistului, analiza nu a arătat o astfel de interacţiune, cu o singură excepţie: într-unul dintre modelele murine, combinaţia a produs o îmbunătăţire semnificativă doar la un test specific de comportament social. Problema indicată este că tratamentul de control (apa) a fost testat întotdeauna primul, iar combinaţia de suplimente a fost testată ultima. În acest context, îmbunătăţirile observate după administrarea celor trei nutrienţi ar fi putut proveni din efectul testărilor repetate, şi nu neapărat din acţiunea benefică a acestui amestec de suplimente.

viewscnt