Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica a realizat un document de poziţie în care argumentează asupra necesităţii interzicerii publicităţii la farmaciile comunitare, “un fenomen care pune sub semnul întrebării etica şi conduita profesională a farmacistului” şi care “încurajează consumul excesiv de medicamente şi automedicaţia”. Potrivit documentului, modul în care este realizată publicitatea ar induce impresia că farmaciile, deşi respectă aceleaşi standarde naţionale şi sunt verificate de aceleaşi instituţii, ar putea fi mai bune sau diferite. Asociaţia consideră că farmacia “nu trebuie să fie redusă la o unitate care oferă ‘preţuri mici’ şi în care primează spiritul comercial”.
Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica este formată din peste 500 de farmacii comunitare la nivel naţional, deţinute şi administrate de farmacişti. Documentul de poziţie a fost adus în atenţia decidenţilor încă de acum doi ani, fără vreun rezultat concret, potrivit farm. Anda Vija, vicepreşedinte al Asociaţiei Ethica.
Potrivit asociaţiei, cele mai multe campanii publicitare se folosesc de profesia de farmacist pentru a promova atributele farmaciei respective, în timp ce altele utilizează personalităţi celebre (actori, cântăreţi).
Totuşi, în ultimii ani, promovarea farmaciilor a început să fie tot mai des legată de promovarea unor produse de către presupuşi farmacişti sau a unor beneficii materiale (reduceri de preţuri, preţuri mici, cadouri oferite, tombole şi alte premii).
Astfel de practici sunt criticate de Asociaţia Ethica, deoarece ar expune farmaciştii la riscul de încălcare a Codului deontologic.
“Nicio campanie publicitară şi nicio unitate farmaceutică nu ar trebui să expună farmacistul, profesionistul fără de care o farmacie comunitară nu poate funcţiona, la situaţii flagrante de încălcare a Codului deontologic care priveşte exact activitatea acestuia şi serviciile oferite de farmacist, la care de multe ori campaniile publicitare se referă”, arată asociaţia, în documentul de poziţiei.
Potrivit asociaţiei, în cazul produselor recomandate de către farmacişti, în majoritatea cazurilor se face referire la suplimente alimentare, “creându-se astfel impresia că aceste produse, sub „girul” specialistului în domeniu, pot fi utilizate pentru tratarea diferitelor afecţiuni, atribuire care este interzisă în mod specific prin legislaţie”.
“Farmacia comunitară este profund legată de imaginea farmacistului şi de activitatea acestuia în relaţie cu pacienţii. Orice promovare a farmaciei ca unitate în sine, orice campanie publicitară care vizează beneficiile materiale pe care le oferă farmacia respectivă sunt puse, în mintea privitorului, în directă legătură cu profesia de farmacist”, argumentează asociaţia Ethica.
REGLEMENTĂRI STRICTE
Domeniul farmaceutic este unul reglementat strict, iar pentru a primi autorizaţie de funcţionare de la Ministerul Sănătăţii, farmaciile trebuie să îndeplinească anumite criterii clare, legate de amplasarea farmaciei, spaţiul dedicat fiecărei încăperi sau obligativitatea de a funcţiona, în toată perioada de lucru, cu farmacist.
Mai mult, Legea farmaciei descrie inclusiv produsele care pot fi comercializate în farmaciile comunitare şi activităţile care se pot desfăşura în farmacii.
De asemenea, farmaciile comunitare sunt evaluate periodic de Colegiul Farmaciştilor din România, de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) şi de Casele de Asigurări de Sănătate, dacă farmacia se află în relaţie contractuală cu una dintre acestea.
“Farmacistul are un rol esenţial în sistemul de sănătate şi poate fi un profesionist care să ofere şi mai mult sprijin pacienţilor săi, în comunităţile în care activează, prin furnizarea de servicii farmaceutice standardizate şi calitative, prin implicarea acestuia de către autorităţile statului în diferite campanii de sănătate publică şi în prevenţia primară. Prin urmare, farmacia comunitară, locul în care farmacistul îşi desfăşoară activitatea, nu trebuie să fie redusă la o unitate care oferă „preţuri mici” şi în care primează spiritul comercial”, menţionează Asociaţia Ethica.
Potrivit asociaţiei, farmacia trebuie să ofere farmacistului condiţiile necesare pentru ca acesta să poată să activeze într-un mod independent, etic şi cu o conduită deontologică adecvată. De asemenea, pacientul trebuie să fie sigur că în orice farmacie poate să beneficieze de aceleaşi servicii şi standarde de calitate.
“Efectele publicităţii la farmacii, fie că este vorba de publicitatea la brandul propriu-zis şi anumite potenţiale beneficii materiale oferite, fie că este legată de promovarea unui anumit produs (cu preţ promoţional), sunt devastatoare”, avertizează asociaţia, care argumentează că imaginea farmacistului din campaniile publicitare este una care nu este în concordanţă cu Codul deontologic al acestuia, între altele.
“Interzicerea publicităţii la farmacii, aşa cum a fost reglementată în majoritatea ţărilor europene şi cum a fost demonstrat şi în alte state europene, reprezintă singura modalitate prin care unitatea farmaceutică se poate reîndrepta spre servicii şi consiliere oferită pacienţilor şi prin care este protejată atât profesia de farmacist, ca profesie liberală, cât şi sănătatea publică”, mai arată documentul menţionat.
DEZBATERE APRINSĂ ÎN RÂNDUL FARMACIŞTILOR
Reacţia asociaţiei a fost transmisă după ce o investigaţie Recorder, privind farmaciştii deveniţi “agenţi de vânzări”, a stârnit ample dezbateri în rândul farmaciştilor din România.
În timp ce Colegiul Farmaciştilor din România (CFR) a criticat dur investigaţia, susţinând că aceasta generalizează “situaţii singulare” şi ar aduce “o gravă şi profund nemeritată atingere profesiei de farmacist”, unele colegii teritoriale au transmis public că fenomenul prezentat este unul real şi chiar au acuzat că reacţia exprimată de CFR nu reprezintă poziţia oficială a Consiliului Naţional al Colegiului.
De asemenea, prof. dr. farm. Simona Negreş, profesor la Facultatea de Farmacie a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, unde predă Farmacologia şi Farmacia clinică, a transmis redacţiei 360medical.ro o reacţie după difuzarea investigaţiei Recorder.
“ Consider că libertatea profesiei de farmacist a fost furată odată cu implementarea unor practici comerciale îndoielnice în detrimentul implementării unor servicii farmaceutice care ar fi permis farmacistului să îşi pună în practică toate cunoştinţele acumulate în mulţi ani de studiu, ar fi contribuit la creşterea stării de sănătate a populaţiei şi ar fi sprijinit şi antreprenorii în dezvoltarea afacerii”, a afirmat prof. dr. farm. Simona Negreş.
