Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) are o nouă conducere executivă, formată din Stefan Oelrich, preşedintele Diviziei Farmaceutice a Bayer - preşedinte, Teresa Graham, director general al Roche Pharmaceuticals - prim-vicepreşedinte, şi Carlos Gallardo, preşedinte şi director general al Almirall - vicepreşedinte.
Noua conducere a fost anunţată în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles.
Noua conducere a organizaţiei a avertizat că poziţia strategică istorică a Europei în industria ştiinţelor vieţii este supusă unei presiuni uriaşe, pe fondul transformărilor geopolitice şi al concurenţei intense din partea SUA şi Chinei.
Astfel, factorii de decizie politică de la Bruxelles şi din statele membre se confruntă cu o alegere crucială: să permită adâncirea crizei de competitivitate sau să valorifice acest punct de cotitură pentru a reseta şi a prelua conducerea în domeniul ştiinţelor vieţii.
„A venit momentul să reinstaurăm Europa ca epicentru global al inovaţiei biofarmaceutice. Prin apăsarea butonului de resetare în eforturile de atragere a investiţiilor, accelerarea ritmului de transformare ştiinţifică în sectorul medicamentelor şi grăbirea accesului pacienţilor la tratamente, putem - şi vom - construi un ecosistem biofarmaceutic care va prospera sustenabil pentru sănătatea şi securitatea economică a europenilor de azi şi de mâine”, a declarat noul preşedinte al EFPIA, Stefan Oelrich.
EFPIA consideră că Uniunea Europeană trebuie să susţină transformarea excelenţei ştiinţifice din statele membre în terapii de ultimă generaţie, deoarece aceste progrese terapeutice îmbunătăţesc sănătatea cetăţenilor şi stimulează creştere economică – care, la rândul său, poate genera locuri de muncă, investiţii şi venituri pentru finanţarea serviciilor publice de sănătate şi reinvestirea în ştiinţă.
Organizaţia a propus şi mai multe măsuri concrete, între care creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru medicamente inovatoare, dezvoltarea unui cadru de reglementare favorabil inovaţiei, consolidarea protecţiei proprietăţii intelectuale la niveluri similare cu cele din SUA şi revigorarea ecosistemului european de ştiinţe ale vieţii – prin armonizarea aprobărilor pentru studii clinice la nivel european, sprijinirea parteneriatelor public-privat curajoase şi crearea unui sistem dinamic de finanţare pentru companiile europene de biotehnologie şi IMM-uri.
Aceste măsuri au scopul de a inversa pierderea cercetării de vârf în favoarea altor regiuni şi readucerea studiilor clinice în Europa. Potrivit EFPIA, în ultimul deceniu s-au pierdut 60.000 de locuri în UE din aceste cauze.
O altă ţintă este reducerea decalajului investiţional faţă de SUA şi reatragerea miliardelor de euro pierdute în cercetare, dezvoltare şi producţie.
Organizaţia propune şi construirea, în UE, a unui ecosistem dinamic şi conectat între firmele mici de biotehnologie, spitalele universitare şi mediul academic, cu scopul de a atrage şi păstra cei mai buni specialişti.
“Fără o acţiune urgentă şi decisivă, Europa riscă un exod continuu al locurilor de muncă şi al investiţiilor şi o dependenţă sporită de regiuni precum SUA şi China pentru inovaţia medicală şi aprovizionarea viitoare”, a transmis conducerea EFPIA.
