Durerea lombară cronică provocată de degenerarea discului intervertebral este una dintre cele mai frecvente şi dificile provocări clinice. Cercetătorii americani vin cu o soluţie promiţătoare: o injecţie minim invazivă care nu doar că reduce intensitatea durerii, ci contribuie semnificativ şi la recuperarea funcţională a pacienţilor. Tehnica, bazată pe un produs biologic inovator derivat din ţesut uman, ar putea transforma radical abordarea terapeutică a durerii lombare provocate de degenerarea discului intervertebral.
Durerea lombară cauzată de afectarea discului intervertebral îşi are originea în modificările structurale şi biochimice ale nucleului pulpos, o substanţă cu structură gelatinoasă de la interior, responsabilă de menţinerea înălţimii discului şi de absorbţia solicitărilor mecanice.
Pe măsură ce degenerarea progresează, integritatea discului este compromisă, ceea ce conduce la durere cronică, reducerea mobilităţii coloanei vertebrale şi scăderea capacităţii de efort fizic.
Intervenţiile chirurgicale, precum fuziunea spinală şi artroplastia discului lombar, pot ameliora simptomele durerii, dar implică riscuri semnificative şi perioade de recuperare extinse.
Abordările minim invazive, care folosesc produse biologice, au apărut ca alternative potenţiale nechirurgicale la metodele clasice de tratament pentru pacienţii cu durere lombară refractară.
Un studiu clinic recent prezintă rezultate încurajatoare pentru aceşti pacienţi, trataţi printr-o singură injecţie în nucleul pulpos cu un produs alogen derivat din ţesut intervertebral prelevat de la donatori umani decedaţi.
Pe durata a 12 luni, participanţii la studiu au prezentat scăderi semnificative ale intensităţii durerii lombare şi ale gradului de limitare funcţională, subliniind astfel potenţialul unei soluţii terapeutice minim invazive pentru pacienţii cu durere lombară cronică.
Cercetătorii au desfăşurat studiul clinic în cadrul a şase centre medicale din Statele Unite, pentru a evalua eficienţa injecţiei cu VIA Disc NP, un produs biologic alogen, în reducerea durerii şi îmbunătăţirea funcţiei la pacienţii cu durere lombară cronică cauzată de degenerarea discului intervertebral, care nu au răspuns la terapiile nechirurgicale.
În studiu au fost înscrişi 28 de adulţi, dintre care 22 au finalizat monitorizarea pe 12 luni. Pacienţii au primit o singură injecţie de 100 mg de VIA Disc NP, un preparat obţinut din disc intervertebral uman donat, mărunţit fin şi reconstituit într-o soluţie salină.
Sub ghidaj fluoroscopic, produsul a fost administrat în discurile lombare ţintă (L1-S1) prin intermediul unui ac spinal, iar pacienţii au fost externaţi în aceeaşi zi.
Evaluările de monitorizare au fost realizate la 1, 3, 6 şi 12 luni după administrare.
Participanţii la studiu au înregistrat o reducere de 43% a severităţii durerii lombare de la începutul studiului până la 12 luni.
Scorurile pe scala Numeric Rating Scale (NRS), o măsură auto-raportată a intensităţii durerii de la 0 (fără durere) la 10 (cea mai severă durere), au scăzut de la 7,1 la început la 3,8 la 12 luni; 64% dintre participanţi au obţinut o reducere de cel puţin 30% a severităţii durerii, iar 55% au raportat o reducere de 50% sau mai mult.
Aproape 60% dintre participanţi au raportat un scor de severitate a durerii de 3 sau mai puţin la 12 luni, atingând pragul PASS (Patient Acceptable Symptom State), care indică un nivel de durere perceput ca fiind gestionabil de către pacient.
Scorurile pe Oswestry Disability Index (ODI), o măsură standardizată a dizabilităţii legate de durerea lombară care evaluează afectarea funcţională în activităţile zilnice, au scăzut cu 50% de la început până la 12 luni.
Aproximativ 59% dintre participanţi au obţinut o îmbunătăţire semnificativă clinic a afectării funcţionale, definită ca o reducere de cel puţin 30% faţă de valoarea iniţială. Gradul de afectare severă sau invalidantă a scăzut de la 82% dintre participanţi la început la 18% la 12 luni.
Trei participanţi au raportat evenimente adverse uşoare sau moderate legate de produs, inclusiv durere lombară, spasme musculare şi durere în coapsă, care s-au rezolvat fără intervenţie suplimentară.
Un eveniment advers grav, implicând inflamaţie la locul injectării, a fost clasificat ca fiind legat de procedură şi s-a rezolvat fără a necesita intervenţie chirurgicală suplimentară.
Rezultatele indică faptul că această metodă minim invazivă ar putea reprezenta o opţiune nechirurgicală viabilă în locul intervenţiilor spinale mai agresive, oferind o soluţie terapeutică intermediară pentru pacienţii care nu sunt eligibili pentru tratament chirurgical.
Dimensiunea redusă a eşantionului, absenţa unui grup de control şi absenţa investigaţiilor imagistice de monitorizare pentru a evalua modificările structurale limitează gradul de generalizare a rezultatelor studiului.
Sunt necesare studii controlate de dimensiuni mai mari, cu perioade extinse de urmărire, pentru a confirma durabilitatea efectelor tratamentului şi pentru a evalua siguranţa şi eficacitatea pe termen lung, au indicat autorii.
Studiul, publicat recent în BMC Musculoskeletal Disorders, a fost finanţat de VIVEX Biologics, o companie de biotehnologie din Statele Unite specializată în cercetarea, dezvoltarea şi comercializarea de terapii regenerative şi produse biologice avansate.
