Un nou proces biotehnologic promite să reducă semnificativ costurile de producţie ale medicamentelor esenţiale şi, în acelaşi timp, să contribuie la protejarea mediului prin scăderea emisiilor poluante. Această descoperire ar putea avea un impact important nu doar în industria farmaceutică, ci şi în producţia de materiale reciclabile şi produse de larg consum.
Costul ridicat al medicamentelor, precum cele pentru reducerea colesterolului sau antibioticele, este influenţat în mare măsură de preţul materiilor prime şi de complexitatea proceselor de fabricaţie.
Cercetătorii de la University of Maine Forest Bioproducts Research Institute (FBRI) au dezvoltat o metodă eficientă pentru obţinerea unei substanţe cheie utilizate pe scară largă în industria farmaceutică, ceea ce ar putea duce la scăderea preţurilor medicamentelor.
Multe dintre medicamentele scumpe conţin molecule chirale, structuri chimice care, deşi au aceeaşi compoziţie chimică, nu pot fi suprapuse peste imaginea lor în oglindă. Această caracteristică este esenţială deoarece influenţează modul în care medicamentul acţionează în organism, eficienţa acestuia şi posibilele efecte adverse. Producerea acestor molecule chirale este costisitoare din cauza reacţiilor chimice complexe şi a proceselor de purificare elaborate.
În studiul publicat în revista ştiinţifică Chem, echipa de cercetători a demonstrat că poate produce, la scară mare şi cu randament ridicat, (S)-3-hidroxi-γ-butirolactonă (HBL), un compus esenţial pentru sinteza unor medicamente precum statinele, antibioticele şi inhibitorii HIV. Metoda inovatoare foloseşte glucoză, o resursă regenerabilă care poate fi obţinută din resturi vegetale, precum rumeguş, aşchii de lemn sau crengi.
Această abordare nu doar că reduce dependenţa de petrol - materia primă utilizată în prezent - ci şi emisiile de gaze cu efect de seră asociate producţiei industriale. În plus, procesul poate fi adaptat pentru a genera şi alte substanţe utile, cum ar fi acidul glicolic, cu aplicaţii în produse cosmetice şi materiale industriale. Cercetătorii cred că, pe viitor, metoda ar putea fi utilizată şi pentru producerea de materiale plastice reciclabile şi biodegradabile sau produse de curăţenie ecologice.
Până acum, încercările de a produce HBL pe cale sustenabilă/ecologică au eşuat fie din cauza unor probleme de siguranţă, fie din lipsa de eficienţă sau din cauza costurilor ridicate. Noua metodă a depăşit aceste obstacole, reuşind să reducă costurile de producţie cu peste 60% comparativ cu tehnologiile actuale care folosesc derivaţi din petrol.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu U.S. Department of Agriculture Forest Products Laboratory şi University of Wisconsin-Madison, fiind finanţată de USDA, U.S. Forest Service şi National Science Foundation.
Descoperirea ar putea reprezenta un pas important spre medicamente mai accesibile şi o industrie farmaceutică mai prietenoasă cu mediul.
