Boala Huntington, o afecţiune neurologică ereditară severă, care provoacă degenerarea progresivă a creierului, ar putea fi tratată pentru prima dată datorită unei terapii genice inovatoare. Rezultatele unui studiu clinic desfăşurat în Marea Britanie şi Statele Unite arată că progresia bolii a fost încetinită cu 75% la pacienţii care au primit tratamentul, la trei ani după intervenţie.
Boala Huntington este cauzată de un defect genetic unic, care determină producerea unei proteine toxice în creier, ducând treptat la moartea neuronilor.
Persoanele cu un părinte afectat au un risc de 50% de a moşteni această genă defectă. Primele simptome apar, de obicei, între 30 şi 40 de ani şi includ schimbări de dispoziţie, depresie şi mişcări involuntare. Pe măsură ce boala avansează, pacienţii dezvoltă demenţă, paralizie şi, în multe cazuri, deces în decurs de un deceniu de la diagnostic.
Gena responsabilă de boala Huntington a fost descoperită în 1993, însă până în prezent nu au existat tratamente eficiente care să prevină sau să încetinească progresia bolii, tratamentele existente putând doar ameliora simptomele, fără a opri evoluţia bolii.
Noua terapie genică utilizează un virus modificat pentru a transporta în neuronii pacienţilor o secvenţă special concepută de ADN, care blochează producerea proteinei toxice huntingtină (HTT). Procedura este complexă şi presupune o intervenţie chirurgicală ce durează între 12 şi 20 de ore, în timpul căreia virusul este infuzat lent, printr-un microcateter, în două regiuni ale creierului. Această metodă reduce riscul de reacţii adverse şi asigură o distribuţie precisă a tratamentului.
Este pentru prima dată când un studiu clinic cu un medicament raportează o încetinire continuă şi semnificativă din punct de vedere statistic a progresiei bolii Huntington.
În studiul clinic au participat 29 de pacienţi din Marea Britanie şi Statele Unite. La trei ani de la tratament, cei care au primit doza cea mai ridicată au prezentat, în medie, o încetinire de 75% a progresiei bolii, măsurată prin teste de funcţie motorie, cognitivă şi calitatea vieţii de zi cu zi. De asemenea, analizele cerebrale au arătat un nivel mult mai scăzut al neurofilamentelor - proteine eliberate atunci când neuronii se deteriorează, un marker al morţii celulare - la pacienţii trataţi, semn că terapia a încetinit distrugerea celulelor nervoase.
Specialiştii consideră că această terapie inovatoare ar putea transforma radical viitorul persoanelor cu boala Huntington. Dacă tratamentul ar fi administrat într-un stadiu incipient, există şansa de a preveni apariţia simptomelor.
În prezent, în Marea Britanie se estimează că între 6.000 şi 10.000 de persoane trăiesc cu această boală, iar alte cel puţin 20.000 sunt purtătoare ale genei defecte.
Prof. Sarah Tabrizi, coordonatoarea studiului de la University College London (UCL), a declarat că această reuşită marchează un moment istoric.
„Avem, în sfârşit, un tratament pentru una dintre cele mai cumplite boli. Impactul asupra familiilor afectate este uriaş”, a precizat ea citată într-un comunicat al UCL.
Centrul pentru Boala Huntington de la UCL, cofondat de profesorii Sarah Tabrizi, Ed Wild şi Gillian Bates, este cel mai mare grup clinic dedicat acestei boli din Europa. Cercetătorii săi au avut un rol esenţial în avansul cercetărilor privind boala Huntington, inclusiv în proiectarea şi desfăşurarea primului studiu clinic, în 2015, care a vizat reducerea nivelului proteinei huntingtină. Anterior, în 1993, cercetătoarea prof. Gillian Bates a contribuit la descoperirea genei responsabile de boala Huntington.
Noua terapie genică AMT-130 este prima de acest tip testată la persoane cu boala Huntington.
AMT-130 este o terapie genică ce introduce permanent ADN funcţional nou în celulele unei persoane. Ea este alcătuită din particule ale unui virus inofensiv, gol, împreună cu un set de instrucţiuni codificate într-un ADN creat special. Virusul este injectat direct într-o regiune a creierului numită striatum, care este deosebit de vulnerabilă în boala Huntington. Procedura se realizează printr-o tehnică neurochirurgicală extrem de complexă, numită chirurgie stereotactică, în cadrul căreia tuburi foarte fine, numite catetere, sunt ghidate cu precizie către zona ţintă a creierului, folosind imagini RMN în timp real. Odată ajunse în creier, particulele virale pătrund în neuroni şi eliberează materialul genetic.
ADN-ul AMT-130 devine o parte permanentă a neuronului. Acesta conţine instrucţiuni pentru producerea unei molecule de ARN, concepută special să se lege de ARN-ul produs de celulă atunci când aceasta sintetizează proteina huntingtină. Când ARN-ul AMT-130 se leagă de ARN-ul propriu al celulei, declanşează acţiunea unei enzime care îl distruge. Astfel, mesajul genetic pentru producerea proteinei este şters, iar nivelul acesteia scade permanent.
Se estimează că o singură doză de AMT-130 ar putea fi eficientă pe tot parcursul vieţii unei persoane.
Rezultatele studiului vor fi prezentate oficial luna viitoare, la Congresul de Cercetare Clinică dedicat bolii Huntington (HD Clinical Research Congress), care va avea loc la Nashville, Statele Unite.
Terapia a fost dezvoltată de compania, uniQure, specializată în terapii genice, cu sedii în Olanda şi Statele Unite. Compania a anunţat că intenţionează să depună documentaţia necesară pentru aprobarea medicamentului în Statele Unite, la începutul anului viitor, şi apoi în Europa.
Aceste rezultate oferă speranţă miilor de familii care, de generaţii, se confruntă cu efectele devastatoare ale bolii Huntington, deschizând calea către o nouă etapă în tratamentul bolilor genetice neurodegenerative.
