Un număr tot mai mare de cercetări explorează medicamente deja utilizate pentru alte afecţiuni care ar putea fi adaptate pentru prevenirea sau încetinirea evoluţiei bolii Alzheimer. Repunerea în circulaţie a unor tratamente existente ar putea accelera accesul la noi opţiuni de tratament, în contextul în care dezvoltarea unui medicament complet nou poate dura peste un deceniu.
Maladia Alzheimer rămâne cea mai frecventă formă de demenţă asociată înaintării în vârstă. Boala, o tulburare neurodegenerativă progresivă, se estimează că afectează peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume. În Europa, şapte milioane de persoane trăiesc cu această boală care afectează grav creierul, o cifră care este de aşteptat să se dubleze până în 2050, potrivit organizaţie Alzheimer’s Europe.
Un studiu, realizat de cercetători de la University of Exeter, şi publicat, marţi, în revista Alzheimer’s Research and Therapy, indică faptul că trei medicamente aprobate în prezent pentru alte boli ar putea avea un potenţial semnificativ în gestionarea afecţiunilor neurodegenerative.
Analiza a inclus 80 de substanţe deja utilizate în practica medicală, selectate pentru posibile efecte benefice asupra mecanismelor implicate în demenţă.
Rezultatele arată că un vaccin împotriva zonei zoster (Zostavax) este cel mai promiţător candidat. Legătura dintre infecţia cu virusul varicelo-zosterian şi apariţia demenţei a fost semnalată în studii anterioare, sugerând că anumite modificări ale răspunsului imun implicate în infecţie pot influenţa riscul de declin cognitiv.
Acest vaccin acţionează prin stimularea sistemului imunitar într-un mod care ar putea contribui la reducerea unor procese asociate cu apariţia bolii Alzheimer. Unele date observaţionale arată că persoanele vaccinate ar avea un risc cu aproximativ 16% mai redus de a dezvolta demenţă. Acest posibil efect protector necesită însă validare în studii clinice controlate.
Un al doilea medicament cu potenţial este Sildenafil (Viagra), utilizat în tratamentul disfuncţiei erectile. Cercetările preclinice sugerează că această substanţă poate proteja neuronii şi poate reduce acumularea proteinei tau, care în forme anormale duce la formarea de „încâlcituri-ghemurui neurofibrilare” caracteristice bolii Alzheimer. În experimente pe modele animale, acest medicament a fost asociat cu îmbunătăţirea funcţiilor cognitive, posibil prin creşterea fluxului sanguin cerebral. Deşi datele sunt promiţătoare, medicamentul nu este aprobat pentru tratarea demenţei şi necesită evaluare clinică suplimentară.
Cel de-al treilea medicament identificat este Riluzol, utilizat în prezent pentru boala neuronului motor (scleroza laterală amiotrofică - SLA). În studii pe animale, acest medicamentl a îmbunătăţit performanţele cognitive şi a redus nivelurile proteinei tau, indicând o posibilă aplicabilitate şi în bolile neurodegenerative. Şi în acest caz, utilizarea sa pentru tratamentul Alzheimer-ului rămâne experimentală.
Specialiştii subliniază că toate aceste medicamente necesită investigaţii suplimentare înainte de a putea fi recomandate persoanelor cu risc de demenţă sau pacienţilor diagnosticaţi.
Pentru a evalua eficacitatea vaccinului împotriva zonei zoster în prevenirea bolii Alzheimer, cercetătorii intenţionează să iniţieze în continuare un studiu clinic de amploare în Marea Britanie, unde boala reprezintă principala cauză de deces. În ultimii ani, demenţa şi boala Alzheimer au fost responsabile pentru cel mai mare număr de decese în această ţară, în timp ce afecţiunile cardiovasculare au trecut pe locul doi. Această tendinţă este influenţată de îmbătrânirea populaţiei şi de îmbunătăţirea tratamentelor pentru afecţiunile cardiace.
Reprezentanţii organizaţiilor de profil consideră repunerea în uz a unor medicamente existente drept o direcţie promiţătoare, întrucât poate scurta semnificativ drumul către terapii eficiente. Exemple istorice, precum utilizarea aspirinei pentru prevenirea infarctului sau accidentului vascular cerebral (AVC), arată că această strategie poate aduce beneficii importante pentru sănătatea publică.
Până la obţinerea dovezilor definitive, utilizarea acestor medicamente pentru Alzheimer rămâne strict experimentală, iar cercetătorii insistă asupra necesităţii unor studii clinice riguroase care să valideze eficacitatea şi siguranţa lor în acest context.
