Un vaccin anticancer dezvoltat acum mai bine de douăzeci de ani oferă indicii promiţătoare pentru noi terapii împotriva cancerului de sân.
Un grup restrâns de femei diagnosticate cu cancer de sân avansat a primit, în urmă cu peste 20 de ani, un vaccin experimental într-un studiu clinic. În mod surprinzător, toate aceste paciente sunt încă în viaţă astăzi, un rezultat considerat de specialişti drept „excepţional", având în vedere că supravieţuirea îndelungată este extrem de rară în cazurile de cancer de sân metastatic.
Aceste rezultate a atras atenţia cercetătorilor de la Facultatea de Medicină a Universităţii Duke, care au analizat sistemul imunitar al acestui grup de paciente.
Echipa condusă de prof. dr. Herbert Kim Lyerly, de la Duke University School of Medicine, a descoperit că participantele la studiu păstrează încă celule imunitare puternice şi persistente, capabile să recunoască şi să combată celulele canceroase. Aceste celule poartă un marker specific, numit CD27, care ajută sistemul imunitar să reţină informaţii despre agenţii patogeni şi să răspundă rapid la reexpunere.
Rezultatele, publicate în revista Science Immunology, sugerează că stimularea moleculei CD27 ar putea îmbunătăţi semnificativ eficacitatea vaccinurilor împotriva cancerului.
Cercetătorii au testat apoi, pe mai multe modele de şoareci, un anticorp care activează receptorul CD27, în combinaţie cu un vaccin care ţinteşte proteina HER2, implicată în unele forme de cancer de sân.
Aproape 40% dintre animalele tratate cu această combinaţie, au prezentat o regresie completă a tumorilor, comparativ cu doar 6% în cazul administrării doar a vaccinului.
Mecanismul pare să se bazeze pe activarea intensă a unui tip de celule imunitare numite limfocite T CD4+, cunoscute şi ca „celule helper” (ajutătoare), care coordonează reacţiile imune. Aceste celule au fost adesea trecute cu vederea în cercetarea oncologică, ce s-a concentrat mai ales pe limfocitele T CD8+, responsabile de distrugerea directă a celulelor canceroase.
Acest studiu arată însă că rolul CD4+ T este esenţial, aceste celule susţinând memoria imună pe termen lung şi amplificând eficienţa altor componente ale sistemului imunitar.
În plus, adăugarea unui alt anticorp, care stimulează acţiunea limfocitelor T CD8+, a crescut rata de eliminare a tumorilor la aproape 90% dintre şoareci.
O constatare importantă este că anticorpul anti-CD27 a fost eficient chiar şi după o singură administrare, concomitent cu vaccinul, ceea ce ar putea simplifica integrarea acestei strategii în terapiile oncologice existente, inclusiv în combinaţie cu inhibitori ai punctelor de control imun sau terapii cu anticorpi conjugaţi, deja utilizate în tratamentul pacienţilor.
Potrivit autorilor, această abordare ar putea reprezenta un element esenţial pentru a valorifica pe deplin potenţialul vaccinurilor anticancer.
Deşi ideea unui „vaccin împotriva cancerului” este studiată de zeci de ani, rezultatele clinice au fost până acum modeste. Descoperirea echipei de la Duke oferă o nouă perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar poate fi „antrenat” să recunoască şi să combată celulele tumorale pe termen lung, oferind speranţa că vaccinurile oncologice ar putea deveni, în viitor, o parte integrantă a tratamentului personalizat al cancerului.
Foto credit articol: Duke Health, 28 octombrie 2025.
