Un nou vaccin experimental „gata de utilizare” oferă speranţă pacienţilor cu cancer pancreatic şi cancer de colon, două dintre cele mai agresive forme de cancer, cunoscute pentru depistarea tardivă şi rata scăzută de supravieţuire. Dezvoltat pe baza unei tehnologii inovatoare de imunoterapie, vaccinul urmăreşte să stimuleze sistemul imunitar să recunoască şi să atace mutaţia KRAS, prezentă frecvent în aceste tipuri de tumori. Primele rezultate ale studiilor clinice sunt promiţătoare, indicând o creştere semnificativă a duratei de viaţă şi o încetinire a progresiei bolii, ceea ce ar putea marca un pas important în lupta împotriva acestor cancere greu de tratat.
Spre deosebire de unele tratamente împotriva cancerului care trebuie personalizate pentru fiecare pacient în funcţie de caracteristicile şi mutaţiile specifice tumorii, un vaccin „gata de utilizare” este conceput ca un produs standardizat, capabil să stimuleze sistemul imunitar să recunoască şi să atace celulele canceroase într-un mod general, fără a fi nevoie de procesul complex şi de durată al creării unui vaccin unic pentru fiecare pacient.
Cancerul pancreatic se numără printre cele mai dificile tipuri de cancer de tratat, fiind adesea diagnosticat în stadii avansate şi având capacitatea de a se răspândi rapid în alte zone ale organismului. Din acest motiv, prezintă unele dintre cele mai reduse rate de supravieţuire.
În stadiile incipiente, boala trece de obicei neobservată, însă pe măsură ce evoluează poate provoca dureri abdominale, îngălbenirea pielii, pierdere inexplicabilă în greutate şi modificări ale tranzitului intestinal.
Pentru mulţi pacienţi, cancerul reapare chiar şi după ce au urmat tratamente precum radioterapia sau chimioterapia.
Datele dintr-un studiu clinic de fază 1, susţinut de compania americană de biotehnologie Elicio Therapeutics, care produce imunoterapii pentru cancer, arată că noul vaccin experimental ELI-002 2P a prelungit durata de supravieţuire a pacienţilor şi a ajutat la prevenirea revenirii cancerului pentru mai mult de 15 luni.
Vaccinul foloseşte un nou tip de imunoterapie şi este conceput pentru a îmbunătăţi livrarea către ganglionii limfatici, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor şi bolilor.
Cancerele pancreatice şi de colon prezintă frecvent mutaţii ale unei gene numite KRAS, care joacă un rol esenţial în creşterea tumorilor, iar oamenii de ştiinţă au dezvoltat vaccinul pentru a recunoaşte şi ataca această genă.
Aceste mutaţii sunt prezente în aproximativ 25% dintre tumorile solide şi determină aproximativ 90% dintre cancerele pancreatice şi 50% dintre cancerele colorectale.
Vaccinul conţine peptide sintetizate, care acţionează ca un semnal pentru a indica sistemului imunitar să atace şi să distrugă celulele canceroase ce poartă două dintre mutaţiile KRAS, G12R şi G12D, cele mai frecvente variante întâlnite în cancerele pancreatice, colorectale, cancerele de plămân fără celule mici, ovariene şi ale vezicii biliare.
„Această abordare are potenţialul de a stimula celulele imunitare ale organismului care vizează mKRAS la o gamă largă de pacienţi. Platforma este concepută pentru a fi uşor de produs, iar odată realizată, poate fi disponibilă rapid pentru utilizare, fără a fi nevoie de o personalizare complexă”, a declarat dr. Zev Wainberg, oncolog doctor în medicină, profesor la University of California Los Angeles/UCLA (David Geffen School of Medicine) din cadrul UCLA şi cercetător la UCLA Health Jonsson Comprehensive Cancer Center, unul dintre cercetătorii implicaţi în studiul clinic de fază 1.
În cadrul studiului, prezentat luni în revista Nature Medicine, a fost testat vaccinul pe 20 de pacienţi operaţi de cancer pancreatic şi pe cinci care au suferit o intervenţie chirurgicală pentru cancer de colon.
La reevaluarea participanţilor după 20 de luni, echipa a constatat că pacienţii s-au împărţit în două grupuri: 17 care au avut un răspuns imunitar puternic la vaccin şi opt care au avut un răspuns mai slab.
Pacienţii cu răspunsuri robuste au avut o supravieţuire mai îndelungată şi au rămas fără semne de boală mai mult timp comparativ cu cei cu reacţii imunitare mai slabe.
Patru dintre cei 17 pacienţi au decedat în perioada de urmărire, comparativ cu şapte din cei opt care au avut un răspuns imunitar mai scăzut.
Unii pacienţi au supravieţuit aproximativ doi ani şi cinci luni după ce au primit vaccinul. În comparaţie, doar trei din zece persoane diagnosticate cu cancer pancreatic supravieţuiesc un an.
Deşi studiul se află în fază iniţială şi a fost conceput în principal pentru a evalua siguranţa vaccinului, experţii spun că rezultatele merită menţionate.
Siow Ming Lee, profesor de oncologie la University College London, care nu a fost implicat în studiu, a sugerat că vaccinul ELI-002 2P ar putea fi combinat cu alte tipuri de imunoterapie şi ar putea ajuta un spectru mai larg de pacienţi.
„Este promiţător să vedem că vaccinurile ar putea ajuta persoanele cu cancer pancreatic şi de colon să trăiască mai mult timp fără cancer. Este nevoie de continuarea studiului pentru a înţelege de ce unii pacienţi beneficiază de vaccin, iar alţii nu, astfel încât să ne asigurăm că învingem cancerul pentru toţi”, a adăugat dr. Dani Edmunds, de la Cancer Research UK.
Cercetătorii testează în prezent eficacitatea vaccinului pe un grup mai mare de pacienţi cu adenocarcinom ductal pancreatic (PDAC), care vor fi monitorizaţi pe o perioadă mai lungă de timp.
