La 29 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua mondială a accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenţia asupra riscului producerii unui accident vascular, precum şi pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la gravitatea şi ratele ridicate ale accidentului vascular cerebral la nivel mondial, potrivit Organizaţiei World Stroke.
Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate.
Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu probleme diverse, de la disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie, cu efecte pe anumite intervale de timp. Accesul rapid la servicii medicale de calitate poate salva vieţi şi poate creşte gradul de recuperare.
Accidentul vascular cerebral reprezintă o manifestare a întreruperii circulaţiei cerebrale care se face prin vasele de sânge numite artere, ce transportă sângele oxigenat către creier. Fluxul sangvin poate fi întrerupt fie din cauza unui blocaj (accident ischemic), fie din cauza unei rupturi (accident hemoragic), potrivit portalului Stop AVC.
Accidentele vasculare ar putea fi prevenite acordând o atenţie deosebită factorilor de risc, precum hipertensiunea, dieta, fumatul şi exerciţiile fizice care presupun efort intens. Acţiunile de prevenţie ar contribui nu numai la scăderea numărului de accidente vasculare cerebrale, dar şi la reducerea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului etc.
Anual, în România peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral, conform datelor comunicate, în octombrie 2023, de Ministerul Sănătăţii.
Ministerul Sănătăţii din România a introdus, în 2023, un atestat de studii complementare, care vizează pregătirea medicilor pentru realizarea procedurilor neurointervenţionale, precum tratamentul endovascular al AVC (trombectomia mecanică).
Tot în 2023, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a semnat declaraţia Stroke Action Plan for Europe (SAP-E), reafirmând angajamentul României pentru combaterea acestei boli, prin implementarea politicilor de sănătate ce urmăresc scăderea numărului de cazuri de AVC şi tratarea acestora în centre specializate (unităţi 'stroke').
La 20 octombrie 2023, Ministerul Sănătăţii a anunţat realizarea unui nou Program de Acţiuni Prioritare, prin care va aloca finanţare directă pentru neuroreabilitarea timpurie a pacienţilor cu accidente vasculare cerebrale acute în secţiile de neurologie (AP-AVC-REAB). AP-AVC-REAB este un program complex de neuroreabilitare care ajută pacienţii să-şi recâştige funcţionalitatea, îmbunătăţindu-şi calitatea vieţii în urma unui accident vascular cerebral. Activităţile vizează aspecte motorii, cognitive, emoţionale şi de comunicare, precum şi prevenirea complicaţiilor acute derulate în cadrul secţiilor de neurologie.
Totodată, la 29 septembrie 2025, Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii a organizat, sub egida Ministerului Sănătăţii, 'Gala Inimii', în cadrul căreia a lansat Strategia naţională pentru combaterea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare 2025 - 2030 (SNBCC).
Documentul este rezultatul unui parteneriat între profesioniştii din sănătate, Guvern, Academia Română şi organizaţii internaţionale, fiind o premieră pentru România.
'Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare rămân cea mai mare provocare pentru sănătatea românilor. Dincolo de statistici, vorbim despre vieţi pierdute prea devreme. Prin această strategie, schimbăm modul în care privim prevenţia, diagnosticul şi tratamentul, pentru ca fiecare pacient să aibă o şansă reală la viaţă', potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.
