Un studiu realizat de cercetători de la St. Jude Children’s Research Hospital arată că secvenţierea ADN-ului microbian liber din plasmă poate anticipa infecţiile de sânge la copiii cu leucemie cu până la trei zile înainte de apariţia simptomelor. Testul a identificat agenţii patogeni în peste jumătate dintre cazuri şi a exclus corect infecţia în majoritatea probelor fără infecţie. Rezultatele sugerează că metoda ar putea permite iniţierea mai timpurie a tratamentului la pacienţii pediatrici cu forme severe de leucemie.
Infecţiile de sânge reprezintă o complicaţie majoră la copiii trataţi pentru leucemie. Chimioterapia slăbeşte sistemul imunitar, iar bacterii sau fungi comuni pot provoca infecţii severe. Acestea pot evolua rapid către sepsis, pot prelungi spitalizarea, pot întârzia curele de chimioterapie şi, în unele cazuri, pot duce la deces precoce.
În prezent, nu există metode care să permită identificarea sigură a infecţiilor înainte de apariţia simptomelor.
Un test care analizează fragmente de ADN microbian din sânge ar putea identifica infecţiile severe la copiii cu leucemie cu câteva zile înainte de apariţia simptomelor.
Rezultatele sugerează că intervenţia terapeutică ar putea începe mai devreme, înainte ca starea pacientului pediatric să se agraveze.
Cercetători de la St. Jude Children’s Research Hospital au evaluat o metodă numită secvenţierea ADN-ului microbian liber în plasmă (plasma microbial cell-free DNA sequencing, mcfDNA-Seq).
Testul detectează fragmente de ADN provenite de la bacterii sau fungi (ciuperci) care circulă în sânge.
Studiul a fost publicat, duminică, în revista The Lancet Microbe.
În acest studiu prospectiv, cercetătorii au analizat zilnic probe de plasmă recoltate de la 158 de copii cu forme severe de leucemie. Au fost selectate probe obţinute cu până la şapte zile înainte şi în momentul diagnosticării unei infecţii de sânge. Acestea au fost testate prin mcfDNA-Seq.
Rezultatele au arătat că metoda a anticipat infecţia în puţin peste jumătate dintre cazuri, cu până la trei zile înainte de apariţia simptomelor.
Analize suplimentare au indicat că testul a identificat în mod constant cele mai frecvente bacterii şi fungi responsabili de infecţiile de sânge la copiii cu cancer. În acelaşi timp, a exclus corect prezenţa infecţiei în 93,8% dintre probele provenite de la pacienţi fără infecţie sau sănătoşi.
Autorii subliniază că metoda ar putea fi utilizată în viitor ca instrument de anticipare a infecţiilor, nu doar ca test de diagnostic după instalarea acestora.
Echipa de la St. Jude a evaluat performanţa testului într-o populaţie reală de pacienţi, analizând capacitatea sa de a prezice apariţia infecţiilor.
Deşi sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a stabili modul optim de integrare a acestei abordări în deciziile terapeutice, datele obţinute indică potenţialul tehnologiei de a modifica modul în care sunt anticipate şi gestionate infecţiile la copiii diagnosticaţi cu leucemie considerată de medici ca având risc crescut de complicaţii, inclusiv la cei cu supuşi transplantului de măduvă osoasă.
