Campanie Naţională de Promovare a Vaccinării: Martie - Aprilie 2026

Campanie Naţională de Promovare a Vaccinării: Martie - Aprilie 2026

În perioada martie-aprilie 2026, sub sloganul „COPIL VACCINAT = COPIL PROTEJAT”, în România se va derula CAMPANIA NAŢIONALĂ DE PROMOVARE A VACCINĂRII.

Această iniţiativă urmăreşte să îmbunătăţească nivelul de conştientizare cu privire la importanţa vaccinării şi să încurajeze părinţii să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie pentru boli infecţioase grave care pot duce la complicaţii severe, dizabilităţi sau chiar deces. Prin vaccinare, sistemul imunitar învaţă să recunoască şi să combată agenţii patogeni fără ca organismul să treacă prin boală reală prevenind astfel infecţia şi totodată boala şi complicaţiile ei, reducând riscul de spitalizare şi mortalitate.

Respectarea administrării vaccinurilor aşa cum sunt stabilite în Calendarului Naţional de Vaccinare asigură instalarea imunităţii protective anterior expunerii copilului la boală.

Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se formează astfel o protecţie şi scade riscul apariţiei focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni, se poate ajunge la „imunitate colectivă” sau „imunitate de grup”. Acest lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinaţi, ci şi, indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală şi care nu pot fi protejaţi prin vaccinare ca urmare a unor contraindicaţii temporare sau definitive la vaccinare.

Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informaţii despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la rândul ei între 12 şi 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă poate infecta între 12 şi 17 persoane, iar un bolnav de difterie sau rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.1

Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate, funcţionează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare populaţională. Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur şi rentabil, în anul 2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în rândul copiilor nevaccinaţi sau cu schemă incompletă cu vârsta sub 5 ani. Vaccinarea împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în perioada 2000 -2024.

Conform datelor OMS, în anul 2024, 84% dintre copii au primit 1 doză de vaccin rujeolic până la a doua aniversare, iar 76% dintre copii au primit 2 doze. Până la sfârşitul anului 2024, 191 de state membre au inclus o a doua doză de vaccin împotriva rujeolei în programele lor naţionale de imunizare.2

În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979  iar în prezent se realizează prin administrarea vaccinului combinat rujeolă–rubeolă–oreion (ROR), introdus în calendarul naţional de vaccinare în anul 2004.

În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală s-a menţinut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prevenirea transmiterii bolii.

Începând cu anul 2010 s-a înregistrat o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul 2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză şi la 69,4% pentru a doua doză de vaccin ROR. Această tendinţă descendentă este pusă, parţial, pe seama reducerii încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, reflectată prin creşterea numărului de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.3

Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.

Calendarul Naţional de Vaccinare din România este un instrument de prevenţie şi un program  foarte valoros, obiectivul vaccinărilor incluse în Calendarul National de Vaccinare fiind de a proteja sănătatea populaţiei împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.

 Aceste boli sunt: rujeola, rubeola şi oreionul, hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecţiile cu Haemophilus influenzae tip B şi infecţiile pneumococice.4

 Deşi beneficiile vaccinării sunt reale şi dovedite, ratele de vaccinare rămân sub nivelurile optime în unele comunităţi, ceea ce împiedică instalarea „imunităţii de grup”. Prin intermediul acestei campanii urmărim realizarea unor activităţi care să contribuie la reducerea acestui decalaj, prin educaţie şi informare ţintită:

  • Sesiuni educaţionale: mese rotunde, sesiuni educative, ateliere de lucru interactive pentru părinţi şi profesionişti din sistemul educaţional.
  • Workshop-uri: sesiuni de lucru interactive pentru profesionişti din sistemul educaţional şi din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.
  • Acţiuni la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.
  • Implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului National de Sănătate Publică, website-urile Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică) participarea profesioniştilor la emisiuni radio sau de televiziune, pentru ca mesajele să fie transmise către o audienţă cât mai largă.
  • Programe la nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea părinţilor.

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene atrag atenţia asupra importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea ce priveşte vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este modalitatea sigură, eficientă şi rapidă prin care putem să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot determina apariţia unor complicaţii severe, inclusiv a decesului. Prin vaccinare, putem evita atât apariţia bolii la copii, cât şi a formelor severe, a complicaţiilor cu episoade de internare sau a deceselor produse de boli pentru care există metode sigure şi eficiente de prevenire.”

Cum vă puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?

Oamenii din comunităţi se pot implica activ în această campanie prin participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin încurajarea familiei şi a prietenilor de a-şi vaccina copiii.

 Surse

  1. vaccination-info.europa.eu/ro/despre-vaccinuri/beneficiile-vaccinarii
  2. www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage
  3. Analiza date supraveghere – Institutul Naţional de Sănătate Publică
  4. Programul Naţional de vaccinare aprobat prin HG nr 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate publicat în Monitorul Oficial al României, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică publicat în Monitorul Oficial al României, partea i, nr. 320 bis/1.iv.2022

Calendar_National_Vaccinare

Infografic_VACCINAREA_2026


Sursa: Institutului National de Sănătate Publică (INSP)

 

viewscnt