Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC) – un moment dedicat reflecţiei asupra stării de sănătate a populaţiei şi al măsurilor reale pe care le putem lua pentru a preveni afecţiunile grave.
În România, accidentul vascular cerebral rămâne una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică, afectând anual peste 50.000 de persoane.
Pentru a marca această zi, Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate a organizat conferinţa de prezentare a rezultatelor proiectului „Sănătatea Comportamentală prin Reţeaua Comunitară – Ai grijă de sănătatea ta!”, un eveniment dedicat prevenţiei, comportamentului sănătos şi responsabilităţii faţă de propria sănătate.
Un model practic de prevenţie pentru comunităţile vulnerabile
Proiectul a urmărit să ofere o soluţie practică la una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate din România: nivelul scăzut de prevenţie şi lipsa preocupării constante pentru propria sănătate, în special în comunităţile vulnerabile.
Pe parcursul a doi ani, în şapte judeţe – Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman – echipele locale au testat un model integrat de medicină a stilului de viaţă, bazat pe conceptul de sănătate comportamentală.
În cadrul implementării, proiectul a reunit o serie de activităţi complementare, menite să transforme prevenţia într-un proces activ şi sustenabil la nivel comunitar: aplicarea chestionarului de autoevaluare a sănătăţii (5.390 de persoane), care a stimulat reflecţia personală asupra propriei stări de sănătate; elaborarea de materiale educaţionale cu informaţii corecte privind prevenirea principalelor afecţiuni, disponibile pe platforma gandimsanatatea.ro; formarea profesioniştilor din domeniul medical în tehnici de sănătate comportamentală aplicată; precum şi crearea şi monitorizarea reţelelor locale de sănătate comportamentală, care au beneficiat de sprijin timp de trei luni pentru implementarea unor acţiuni de prevenţie adaptate fiecărei comunităţi.
Rezultatele studiului: între intenţie şi acţiune
În cadrul conferinţei au fost prezentate rezultatele unui studiu de caz realizat în judeţul Giurgiu, pe un eşantion de aproximativ 800 de respondenţi, parte integrantă a unui studiu cantitativ amplu, desfăşurat pe peste 5.000 de beneficiari din cele şapte judeţe implicate în proiect.
Cercetarea a analizat percepţia populaţiei asupra propriei sănătăţi, pe baza unui chestionar, conceput nu doar pentru a colecta date, ci şi pentru a stimula reflecţia personală, oferind oamenilor o adevărată „oglindă” prin care să poată înţelege cât de apropiată este percepţia lor despre sănătate de realitatea comportamentală şi medicală.
Rezultatele arată o diferenţă semnificativă între atitudini şi comportamente. Deşi 76% dintre respondenţi din Giurgiu afirmă că sănătatea este „foarte importantă” sau „esenţială”, aproape 70% recunosc că nu au făcut încă paşi concreţi pentru a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă. Această discrepanţă confirmă existenţa unei „culturi declarative” a sănătăţii - oamenii apreciază valoarea ei, dar o privesc mai degrabă ca pe o noţiune abstractă, nu ca pe o practică zilnică.
Distanţa între intenţie şi comportament este generată de un mix de obstacole: structurale (lipsa timpului- 16,4%, resursele financiare limitate- 14,9, presiunea la locul de muncă- 9,7%) şi psihologice (lipsa motivaţiei-14,3, obiceiuri vechi- 9,4%, stres-6,8%).
Se observă o încredere ridicată în profesioniştii medicali, 64% dintre respondenţi îi consideră principala sursă de informare, dar o implicare personală redusă în deciziile privind sănătatea proprie. Oamenii cred în medic, dar nu cred suficient în propriul rol. Sănătatea este percepută ca un lucru care se primeşte, nu ca un proces la care participi activ.
Corelând obstacolele cu intenţiile de schimbare, devine clar că intenţia nu lipseşte - ce lipseşte este sprijinul care transformă intenţia în acţiune. Oamenii ştiu ce ar trebui să facă, dar sunt prinşi între presiunea cotidiană, obiceiurile vechi şi lipsa unui cadru de susţinere (familial, comunitar sau instituţional).
Prin urmare, direcţiile de intervenţie ar trebui să se concentreze pe crearea unor contexte accesibile de schimbare, prin programe locale de sănătate comportamentală care să încurajeze implicarea comunităţii şi formarea de obiceiuri durabile. Totodată, este esenţială reducerea barierelor psihologice prin campanii naţionale care stimulează motivaţia, autoeficacitatea şi încrederea oamenilor că pot face o diferenţă reală în propria sănătate.
Despre proiect
Proiectul „Sănătatea Comportamentală prin Reţeaua Comunitară – Ai grijă de sănătatea ta!” a fost implementat de Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate şi finanţat prin Programul competitiv de granturi regionale „Solutions for Healthy Communities Grant” al MSD.
Prin acest proiect, Fundaţia şi partenerii locali au demonstrat că prevenţia devine eficientă doar atunci când este înrădăcinată în comunitate, prin colaborare, educaţie şi implicarea activă a profesioniştilor din sănătate.
