„Ce diferă acum, faţă de 1804 sau 1904, este că tuberculoza este vindecabilă încă de la jumătatea anilor 1950. Ştim cum să trăim într o lume fără tuberculoză. Dar alegem să nu facem asta”, precizează John Green, autorul cărţii Totul e tuberculoză. Istoria şi tenacitatea celei mai letale boli infecţioase, recent lansată în România la Editura Trei.
Cartea a ocupat locul 1 în topurile de vânzări de pe Amazon.com la categoriile „Boli virale”, „Istoria şi filosofia ştiinţei” şi „Boli transmisibile” şi a fost, de asemenea, declarată #1 New York Times bestseller, #1 Washington Post bestseller şi #1 Indie Bestseller de către USA Today Bestseller, atât datorită conţinutului bine documentat, cât şi datorită scriiturii pline de compasiune, pornind de la povestea lui Henry Reider, un pacient cu tuberculoză la Spitalul Guvernamental Lakka din Sierra Leone.
Afirmaţia autorului, care a fost inclus de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume, este pe cât de dură, pe atât de reală. Chiar şi astăzi, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mortale boli infecţioase. În 2023, 10,8 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de TBC, iar 1,25 milioane au murit din cauza acestei boli, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, depăşind la un loc malaria, febra tifoidă şi victimele războiului. După perioada 2020–2022, notează Green, în care COVID-19 a ocupat primul loc, tuberculoza a revenit ca principala cauză de mortalitate infecţioasă la nivel global. Această creştere este confirmată şi de stasticile care indică, potrivit INSP, că în ciuda scăderii incidenţei TBC în multe părţi ale lumii, în perioada 2020-2023, incidenţa globală a crescut cu 4,6%, ceea ce reprezintă o inversare a tendinţei de scădere observată în ultimele decenii.
România se confrunta, în 2023, cu o situaţie mai gravă decât în anii anteriori, cu o rată de incidenţă de 48 de cazuri la 100.000 de locuitori şi comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi. Potrivit unui comunicat dat publicităţii chiar în acest an, pe 24 martie 2026, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul Naţional de Sănătate Pubică informează că România continuă să înregistreze cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.
Cartea urmăreşte evoluţia tuberculozei de-a lungul istoriei. Încă din perioada în care motorul cu abur schimbă radical lumea, la fel şi numele inventatorului său, James Watt. În timp ce contribuţiile sale pun în mişcare revoluţia industrială, viaţa personală este marcată de o luptă pe care ştiinţa nu o poate câştiga încă: cu ftizia (din grecescul phthisis, „consumare”, „veştejire”), boala care rămâne greu de înţeles şi imposibil de tratat. După pierderea fiicei sale, Watt încearcă să găsească o soluţie pentru fiul său, Gregory, dezvoltând un dispozitiv bazat pe administrarea de oxid de azot. Evoluţia bolii este lentă şi extrem de severă, marcată de tuse persistentă, febră şi slăbire progresivă. Moartea lui Gregory, la doar 27 de ani, arată clar limitele medicinei din acea perioadă şi conturează locul tuberculozei ca una dintre cele mai devastatoare boli la începutul anilor 1800. 100 de ani mai târziu purta numele de „tuberculoză”, o boală de care a murit şi fratele bunicului matern al autorului, la 29 de ani, pe 18 mai 1930.
Tuberculoza este menţionată în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind „cea mai veche boală contagioasă cunoscută”. Dovezi arheologice arată prezenţa ei în Egiptul antic, acum aproximativ 5000 de ani, dar şi în China şi în Americi, cu mult înaintea „schimbului columbian” din 1492. Analizele genetice merg şi mai departe, sugerând că forme similare de boală afectau hominizii încă de acum 3 milioane de ani.
De-a lungul timpului, a fost descrisă în aproape toate culturile, sub nume diferite care surprind aceeaşi realitate: degradarea treptată a corpului. În China antică era numită „epuizarea plămânilor”, în textele ebraice apare ca „împuţinarea corpului”, iar Hipocrate o descria ca „dintre toate bolile era cea mai aprigă şi cea mai grea şi a răpus cele mai multe vieţi omeneşti.“ Indiferent de denumire, descrierea rămâne constantă: o boală care slăbeşte progresiv organismul şi care, timp de secole, a fost percepută ca inevitabilă, indiferent de avere sau de statutul social, prin infecţia cunoscută astăzi cu un microorganism numit Mycobacteium tuberculosis. Descoperirea lui de către doctorul german Robert Koch avea să ne schimbe radical perspectiva asupra bolii, dar şi strategiile de combatere a ei, atât la nivel medical, cât şi la nivel psihosocial. În prezent este cunoscut faptul că majoritatea cazurilor de tuberculoză activă apar la maxim doi ani de la contagiunea iniţială, dar uneori infecţia poate rămâne inactivă decenii întregi înainte de a exploda activ, pe fondul un sistem imunitar compromis de HIV, malnutriţie, stres sau poluare aerian. „În medie, un caz netratat de tuberculoză activă răspândeşte infecţia la 10 până la 15 persoane pe an. Pentru comparaţie, în medie, într un caz de gripă, virusul se transmite la încă una sau două persoane. În cazul Covid 19, cifra este între 1,4 şi 2,4”, precizează Green.
Această dimensiune medicală şi statistică este completată, în Totul e tuberculoză, de o perspectivă personală care aduce boala din zona abstractă în experienţa directă a tânărului pacient Henry Reider. Relaţia construită în jurul întâlnirii dintre autor şi Henry şi povestea emoţionantă a acestuia devin firul narativ care leagă dimensiunea personală de cea globală. Boala capătă chip, voce şi context, ieşind din zona statisticilor şi intrând într-o zonă concretă, umană, construind o perspectivă documentată şi accesibilă asupra uneia dintre cele mai persistente probleme de sănătate publică.
Despre John Green
John Green este un scriitor ale cărui cărţi sunt premiate şi devin rapid bestsellere #1, iar printre distincţiile sale se numără Printz Medal, Printz Honor şi Edgar Award. A fost de două ori finalist la LA Times Book Prize şi, împreună cu fratele său Hank, a creat numeroase proiecte video online, inclusiv Vlogbrothers şi canalul educaţional Crash Course.
Autorul face parte din consiliul de administraţie al organizaţiei globale nonprofit de sănătate „Partners In Health” şi a fost unul dintre participanţii la reuniunea Organizaţiei Naţiunilor Unite privind lupta pentru eradicarea tuberculozei. Locuieşte împreună cu familia sa în Indianapolis, SUA. Poate fi găsit la www.johngreenbooks.com sau la www.tbfighters.org, o organizaţie care luptă pentru a pune capăt tuberculozei. De acelaşi autor, la Editura Trei au apărut, printre altele: Căutând-o pe Alaska, Sub aceeaşi stea, Un şir infinit de ţestoase, Antropocenul acum, De 19 ori Katherine.
