Este timpul să depăşim blocajele aduse de pandemia de COVID-19 şi să reluăm, cu toate forţele, şi lupta împotriva hepatitei. Cifrele sunt îngrijorătoare: doi oameni mor în fiecare minut, în lume, din cauza complicaţiilor hepatitelor. Între timp, în România, anul trecut au fost diagnosticate mai puţin de 50 de cazuri de hepatită virală B şi C, faţă de peste 230 în 2019, aceste date fiind în opoziţie cu estimările specialiştilor privind răspândirea hepatitelor.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti îşi exprimă îngrijorarea faţă de numărul extrem de mic de pacienţi care au fost diagnosticaţi cu hepatite cu virus B şi C în anul 2020. Din păcate, fără diagnostic, pacienţii nu au acces la tratament corespunzător şi pot atât să transmită mai departe boala, cât şi să dezvolte complicaţii grave.
O altă problemă în ceea ce priveşte, pe de o parte, testarea, diagnosticarea şi tratarea, iar pe de alta integrarea în viaţa socială o reprezintă stigmatul asociat hepatitelor. Să nu uităm că stigma are o influenţă directă asupra sănătăţii fizice şi psihice a persoanelor afectate, ajungând să aibă efecte negative asupra calităţii vieţii pacienţilor, asupra relaţiilor cu familia şi cu personalul medical, asupra aderenţei la tratament.
”Nenumăraţi români trăiesc cu hepatită virală, dar nu ştiu acest lucru, ceea ce le pune viaţa în pericol. Spun nenumăraţi, pentru că numărul lor exact nu ne este cunoscut nici nouă, medicilor, nici autorităţilor. Singura cale pentru a ajuta aceşti pacienţi este prin diagnosticare precoce, prin testare. Acţionează! Testează! Diagnostichează hepatita! Este timpul să reluăm, cu toate forţele, lupta împotriva hepatitei, deoarece vedem numărul extrem de mic al persoanelor diagnosticate anul trecut. Testarea este crucială pentru accesul la tratament al bolnavilor, pe de o parte, şi pentru a frâna transmiterea infecţiilor, pe de alta. Numai printr-un efort concertat al actorilor relevanţi, prin investiţii şi implementarea unei strategii coerente putem obţine victorii în lupta împotriva hepatitei. Astăzi, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti atrage atenţia că un obstacol important în calea înregistrării de progrese îl reprezintă stigmatul ataşat unui diagnostic de hepatită, care, din păcate, persistă în România anului 2021. Astfel, aş vrea să lansez un apel: Este de datoria fiecăruia dintre noi – medic, pacient, decident, cetăţean – să lupte împotriva stigmatizării. Boala nu alege!”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.
Ajunsă la cea de-a 13-a ediţie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei este marcată în fiecare an pe 28 iulie. Tema de anul acesta, Hepatita nu poate aştepta, face referire la importanţa acţiunilor rapide: persoanele care sunt infectate şi nu ştiu nu mai pot aştepta testarea, persoanele diagnosticate nu mai pot aştepta tratamentul, nou-născuţii nu mai pot
aştepta vaccinarea, persoanele afectate de hepatită nu mai pot aştepta să dispară stigmatizarea şi discriminarea, comunităţile nu mai pot aştepta investiţii mai mari, decidenţii nu mai pot aştepta, ci trebuie să acţioneze acum pentru ca stoparea hepatitei să devină o realitate prin voinţă politică şi finanţare.
Potrivit cifrelor existente, hepatitele B şi C provoacă 1,4 milioane de decese pe an pe Glob – mai mult decât HIV/SIDA şi comparabil cu tuberculoza. Împreună, virusurile hepatitice B şi C provoacă două din trei decese de cancer hepatic din lume.
